BluePink XHost |
Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink |
TESTE DE AUTOEVALUARE:
TRUE/FALSE
1.F Modelarea permite reprezentarea sub o forma standardizata a elementelor care compun un sistem abstract supus studiului precum si a legaturilor dintre acestea.
2.A Cel mai frecvent mod de reprezentare a MCD este EA (entitate asociere). Realizarea acestuia presupune o riguroasa analiza a sistemului de informatizat, stabilirea formei si continutului situatiilor finale de raportare necesare functionarii optime a sistemului informatic de proiectat.
3.A Proiectarea MCP presupune indicarea actiunilor ce trebuie întreprinse si a succesiunii acestora în scopul fructificarii informatiilor din baza de date pentru satisfacerea tuturor solicitarilor din partea beneficiarului sistemului informatic.
4.F Sistemul informatic reprezinta ansamblul informatiilor utilizate în cadrul sistemului economic.
5.A Sistemul informatic reprezinta partea automatizata a subsistemului informational al sistemului
economic.
6.F În MLOP vom preciza modul de repartitie a prelucrarilor pe server, asociind fiecarui proces o procedura manuala sau automatizata, derulata în timp real sau prin prelucrare pe seturi de lucrari.
7.F Putem defini clasa ca fiind acea entitate a lumii reale sau rezultat al conceperii teoretice care se
caracterizeaza prin identitate, stare si comportament.
8.A Modelul obiectual descrie structura claselor de obiecte asociate unui sistem informatic, si anume
identitate, relatiile dintre obiecte, atributele claselor de obiecte si operatiile acestora.
9.A Fisierele (tabelele) pot fi exploatate ca si colectii interdependente de date, legatura dintre colectiile aceluiasi sistem informatic fiind asigurata automat prin sistemul de relationari.
10.F Pentru definirea, manipularea si transmiterea de cereri de regăsire sau prelucrare a informaŃiei, în cadrul unui SGBD – OO au fost definite limbaje corespunzătoare: LDD, LMD sunt mnemonicele
limbajului de descriere si respectiv modificare.
MULTIPLE CHOICE
1.B Activitatea de modelare conceptuala a datelor si prelucrarilor ca pe succesiune a urmatoarelor subactivitati
1. proiectarea conceptuala a aplicatiilor
2. proiectarea conceptuala a datelor
3. proiectarea conceptuala a algoritmilor
4. proiectarea conceptuala a procesului
5. proiectarea conceptuala a prelucrarilor
a. 1+3
b. 2+5
c. 3+4
d. 4+5
e. 1+5
2.D Prin cardinalitate minima vom intelege
a. numarul minim de realizari ale inregistrarilor pentru o realizare a clasei de entitati
b. numarul minim de realizari ale rolului pentru o realizare a clasei de entitati
c. numarul minim de realizari ale atributului pentru o realizare a clasei de entitati
d. numarul minim de realizari ale asocierii pentru o realizare a clasei de entitati
e. numarul minim de realizari ale campurilor pentru o realizare a clasei de entitati
3.C Asocierile pot fi de trei tipuri:
a. simple, binare, multiple
b. unare, ternale, multiple
c. unare, binare, multiple
d. unare, binare, n-are
e. unare, binare, multivaloare
4.D Din punct de vedere al realizarii modelului EA, rezultatele analizei sunt fructificate, in special, prin
stabilirea unei liste complete a informa.iilor de care avem nevoie pentru ca sistemul informatic sa
func.ioneze la parametri optimi.
a. stabilirea resurselor materiale si financiare necesare realizarii proiectului de sistem
informatic la parametri optimi
b. stabilirea configuatiei retelei de calculatoare necesare functionariii optime a sistemului
informatic
c. stabilirea structurii ierarhice a utilizatorilor sistemului informatic de proiectat
d. stabilirea unei liste complete a informatiilor de care avem nevoie pentru ca sistemul
informatic sa functioneze la parametri optimi
e. stabilirea oportunitatii proiectarii unui sistem informatic care sa asigure o dezvoltare
intensiva a agentului economic beneficiar
5.B Dupa realizarea MCD este necesar sa parcurgem înca doua etape care sa conduca la optimizarea acestuia:
a. structrarea logica a bazei de date
b. verificarea si normalizarea bazei de date
c. popularea bazei de date
d. actualizarea bazei de date
e. intertinerea bazei de date
6.B Printre regulile de verificare a bazelor de date trebuie sa fie respectate urmatoarele:
1. unicitatea numelor
2. minima redundanta
3. unicitatea tipurilor de date
4. unicitatea asocierilor
5. unicitatea rolurilor
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. 2+3+5
e. 3+4+5
7.C Regula care sa asigure aducerea bazei de date la forma de normalizare FN1 persupune:
1. eliminarea campurilir decompozabile
2. introducerea c\mpurilor decompozabile
3. prezenta acelorasi atribute in mai multe inregistrari
4. respecatrea principiului minimei redundante
5. definirea dependentelor functionale tranzitorii
a. 1+2
b. 1+3
c. 1+4
d. 2+4
e. 3+5
8.D Aducerea bazei de date la forma normala FN2 presupune
a. operatia de indepartare a dependentelor functionale tranzitive
b. operatia de indepartare a campurilor decompozabile
c. respactarea principilui minimei redundante
d. operatia de îndepartare a dependentelor functionale partiale
e. operatia de indepartare a dependentelor functionale reflexive
9.A Aducerea bazei de date la forma normala FN3 presupune
a. operatia de indepartare a dependentelor functionale tranzitive
b. operatia de indepartare a campurilor decompozabile
c. respactarea principilui minimei redundante
d. opera.ia de îndepaatare a dependentelor functionale partiale
e. operatia de indepartare a dependentelor functionale reflexive
10.B Dupa realizarea MCD este necesar sa parcurgem înca doua etape care sa conduca la optimizarea acestuia:
.
a. verificarea si eliminarea redundantelor
b. verificarea si normalizarea
c. rafinarea si normalizarea
d. verificarea si valorizarea
11.C Unicitatea numelor, atributelor si asocierilor sunt reguli de
a. normalizare
b. integritate
c. verificare
d. rafinare
12.B Necesitatea ca fiecare clasa de entitati sa prezinte un identificator cu valori unice nenule reprezinta regula
de normalizare
a. FN1
b. FN2
c. FN3
d. FN4
e. FN5
13.C A doua forma normala a bazei de date relationale presupune operatia de îndepartare a dependentelor
a. functionale tranzitive
b. functionale refelxive
c. functionale partiale
d. functionale asociative
14.B Forma normala 3 a unei baze de date presupune eliminarea dependentelor functionale tranzitive, existenta
acestor dependente putând atrage dupa sine unele anomalii.
a. partiale
b. tranzitive
c. reflexive
d. asociative
15.B Care dintre urmatorele enunturi definesc MCP
a. reprezentarea aleatoare a operatiilor specifice derularii activitatilor din cadrul sistemului
economic informatizat
b. reprezentare schematica a înlantuirii operatiilor specifice derularii activitatilor din cadrul
sistemului economic informatizat
c. reprezentarea tuturor componentelor informationale care se intalnesc in cadrul sistemului
economic informatizat
16.C Care dintre urmatoarele nu se poate caracteriza ca element definitoriu la operatiei?
a. secventa de actiuni elementare care o compun
b. conditia decalsatoare de evenimete
c. durata actiunilor
d. semnalele declansate de actiune
17.A Conditia de selectie semnal poate fi definita prin
a. o expresie relationala
b. o expresie logica
c. o expresie aritmetica
18.A Atributele unei înregistrări prezintă realizări ce satisfac condiŃia apartenenŃei la o mulŃime sau a unui
interval de valori posibile, numite
a. domeniu.
b. codomeniu
c. arie
d. zona
19.D Tabelele pot contine câmpuri care sa poata permite regasirea (identificarea) precum si ordonarea
înlantuirii înregistrarilor în raport cu valorile (realizarile) acestora. Convenim sa le numim în continuare
a. chei primare
b. chei de legatura
c. chei de indexare
d. chei candidate
20.B Numim grad al unei tabel
a. numarul de inregistrari al acestuia
b. numarul de atribute al acestuia
c. numarul de repetari ale valorii unui atribut
d. numarul de chei candidate
21.B In cadrul unui MLOP, un compartiment al activitatii unui agent economic care realizeaza prelucrari
prestabilite prin operatii automatizate sau manuale, utilizând resurse hard, soft, comunicatie si
telecomunicatie il vom numi
a. server
b. statie de lucru
c. calculator dedicat
d. calculator independent
22.C In cadrul MLOP, o succesiune de macroinstructiuni care sunt executate ca urmare a aparitiei unor evenimente si care declanseaza la rândul ei alte evenimente o vom numi
a. functie
b. program
c. procedura
d. subrutina
23.D In cadrul MLOP, succesiunea de instructiuni executate secvential si prezentând aceeasi periodicitate în cadrul statiei de lucru o vom numi
a. metaintructiune c. procedura
b. macrocomanda d. macroinstructiune
24.B În etapei de analiza trebuie sa se elaboreze trei tipuri de modele privind proiectarea si realizarea sistemului informatic. Care dintre urmatoarele NU face parte din aceasta categorie de modele
a. modelul obiectual,
b. modelul conceptual
c. modelul dinamic
d. modelul functional
25.A Acea entitate a lumii reale sau rezultat al conceperii teoretice care se caracterizeaza prin identitate, stare si comportament se numeste
a. obiect c. entitate
b. clasa d. clasa de entitati
26.B Descrierea în limbaj de programare OO a comportamentului unor obiecte conduce la a ceea ce numim
a. procedurile clasei
b. metodele clasei
c. prelucrarile calsei
d. programele clasei
e. aplicatiile clasei
27.C Care dintre urmatoarele proprietati nu este specifica obiectelor calsei de obiete
a. incapsularea
b. mostenirea
c. consistenta
d. polimorfismul
e. persistenta
28.D Daca privim fisierul ca pe un tabel matricial, atunci fiecare coloana a acestuia reprezinta o componenta a setului de informatii pe care o vom numi
a. inregistrare
b. articol
c. rand
d. camp
e. realizare
29.E Daca privim fisierul ca pe un tabel matricial, atunci fiecare linie va reprezenta datele ce concretizeaza setul de informa.ii pe care le vom numi
a. atribute
b. campuri
c. realizari
d. randuri
e. inregistrari
30.B Modelul de construire a bazelor de date orientate pe obiecte presupune stabilirea structurii logice a componentelor functionale si abia apoi construirea schemei generale a bazei de date, adica o abordare
a. descendenta
b. bottom – up
c. top - down
d. circulara
e. ramificata
31.D Definirea schemei bazei de date presupune definirea structurilor de date si a metodelor ce constituie
clasele care o alcatuiesc; se vor stabili, de asemenea, atasat schemei bazei de date, si
a. legaturile dintre clase
b. relatiile dintre clase
c. succesiunea calselor
d. ierarhiile dintre clase
32.B Arhitectura generala a unui SGBD-OO consta din urmatoarele trei componente majore:
1. GESTIONARUL DE OBIECTE
2. SERVER - ul DE OBIECTE
3. CLASA DE OBIECTE
4. STOCUL PERMANENT (REZIDENT) de OBIECTE
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. 1+3+4
33.B Modelul dinamic al unui proces va cuprinde evenimente
a. concomitente
b. concurente
c. succesive
d. independente
34.C O secventa de evenimente care pot afecta evolutia sistemului în care apar o vom numi
a. aranjament
b. inhibitor
c. scenariu
d. aleator
35.A Dupa descrierea scenariului este necesar sa realizam o reprezentare grafica sugestiva a obiectelor sau claselor de obiecte care declanseaza sau receptioneaza evenimentele scenariului. Vom numi aceasta reprezentare
a. diagrama scenariului
b. organigrama scenariului
c. graful scenariului
d. graficul scenariului
36.A Succesiunea logica a evenimentelor dar si obiectele de care acestea sunt legate prin aceea ca sunt fie declansate fie recep.ionate de / de catre acestea o vom numi
a. diagrama de scenariu
b. graf de scenariu
c. grafic de scenariu
d. organigrama de scenariu
37.B Realizarile la un moment dat ale atributelor unui obiect poate fi definita prin
a. obiectivul acestuia
b. starea acestuia
c. finalitatea acestuia
d. configurarea acestuia
38.B Orice model functional trebuie sa contina si reprezentarea grafica conventionala a transferului de date între producatorul acestora si consumatorul lor. Acest element al modelului functional se poate descrie prin intermediul
a. bazelor de date
b. fluxurilor de date
c. itinerariilor de date
d. sistemului informational
39.C Obiectul modelului functional care realizeaza transferul fluxului de date, contribuind la ob.inerea de noi valori se numeste
a. cheie primara
b. cheie candidata
c. agent
d. pivot
40.D Modelarea functionala a unui sistem informatic presupune finalizarea activita.ii prin elaborarea
a. schemi de ansablu
b. scheie generale
c. diagramei sistemului informational
d. diagramei de flux al datelor
COMPLETION
1. Un ansamblu de concepte si reguli de combinare a acestora permitând reprezentarea realitatii circumscrise
domeniului supus informatizarii se numeste _MODELUL _CONCEPTUAL_. *2 cuvinte separate printr-un spatiu*
2. Prin entitate vom intelege un obiect al domeniului supus analizei caracterizat prin PROPRIETATI ce-l diferentiaza în raport cu celelalte _OBIECTE_ de acelasi tip ale domeniului proprietati exprimate printro multime de _CARACTERISTICI_ *3 cuvinte separate prin cate un spatiu*
3. Orice clasa de entitati se defineste prin intermediul _ATRIBUTELOR_ ce stabilesc caracteristicile acesteia
4. Putem identifica în cadrul unei clase de entita.i mai multe categorii de atribute:
simple (elementare), adica cu realizari nestructurate
_ COMPLEXE _, adica structurabile
cu valoare _MULTIPLA_ , adica având cardinalul multimii valorilor posibile mai mare
decât 1
univaloare, adica cu o valoare unica în cadrul entita.ii
obligatorii, adica a caror realizare nu poate lipsi
_ OPTIONALE _ , adica cu realizari ce pot fi nule.
*3 cuvinte fara diacritice separate prin cate un spatiu*
5. Restrictiile de _INTEGRITATE_ reprezinta conditiile ce trebuie satisfacute de catre _ATRIBUTELE _ unei clase de
entitati pentru a respecta corectitudinea si coerenta entitatii careia ii apartin. *2 cuvinte fara diacritice si separate pritr-un spatiu*
6. Restrictiile de multime de valori pot fi introduse prin intermediul unei expresii _RELATIONALE_ care refera atribute ale clasei de entitati, prin precizarea unui _INTERVAL_ la care realizarile atributelor trebuie sa apartina sau prin indicarea _MULTIMII_ valorilor posibile ale acestora. *3 cuvinte fara diacritice sparate prin cate un spatiu*
7. Vom defini dependentele functionale (df) ca fiind relatii stabilite între atribute ale aceleasi clase de entitati în care un atribut sau o grupa de atribute numite în continuare _DETERMINANT_ este in relatie de „implicare” cu un alt atribut sau grupa de atribute numite _DETERMINAT_ . *2 cuvinte fara diacritice separate printr-un spatiu*
8. Matricea simpla a dependentelor functionale este un tablou bidimensional cu un numar de _LINII_ egal cu numarul de atribute al clasei de entitati si un numar de coloane egal cu numarul _DETERMINANTILOR_ relatiei functionale.
9. Diagrama dependen.elor functionale se reprezinta prin intermediul unor _GRAFURI_ orientate în care _NODURILE_ sunt formate din _ATRIBUTE_ si din determinati. *3 cuvinte fara diacritice separate prin cate un spatiu *
10. Proiectarea modelului EA al unei baze de date se poate realiza pornind de la lista tuturor
_ATRIBUTELOR_, definirea _DEPENDENTELOR_ functionale, elaborarea _MATRITEI_
dependentelor functionale (de preferat în forma simpla), construirea _DIAGRAMEI_ dependen.elor
functionale (determinantii sunt marcati în diagrama prin introducerea lor într-un chenar) *4 cuvinte fara diacritice separate prin cate un spatiu*.
11. Unicitatea atributelor (minima redundanta) – un atribut nu trebuie sa participe decât în definirea unei clase de entitati sau a unui tip de _ASOCIERE_ . Exceptie de la aceasta regula fac determinantii care asigura _RELATIONAREA_ claselor de entitati.
12. Una dintre regurile de verificare a bazelor de date este lipsa atributelor _DERIVABILE_ – adica a celor care pot fi obtinute prin algoritmi de calcul care sa implice atribute existente.
13. Minimizarea identificatorilor – este regula de verificare aplicabila în cazul identificatorilor compusi (forma.i dintr-un grup de atribute) si presupune eliminarea dependentelor _PARTIALE_. *un cuvant scris fara diacritice *
14. Aducerea la prima forma normala (FN1) a unei baze de date rela.ionale presupune îndepartarea, prin descompunere pâna la nivel de componente _ATOMICE_ a atributelor compuse si respectarea
principiului _MINIMEI_ redundante prin eliminarea la maximum posibil a atributelor ce apar de mai
multe ori în entitatile ce compun forma initiala a bazei de date. * 2 cuvinte scrise fara diacritice si separate printr-un spatiu)
15. In cadrul etapei de aducere a MCD la forma normala FN2, fiecare dintre câmpurile tabelelor care întra în componen.a bazei de date vor depinde doar de cheia _PRIMARA_ a tabelei. * un cuvant scris fara diacritice *
16. Procesul poate fi definit ca fiind o submultime a activitatilor unui sistem economic care prezinta puncte de _INTRARE_ si iesire _STABILE_ si care nu depind de particularitatile de organizare ale sistemului. * 2 cuvinte scrise fara diacritice si separate printr-un spatiu *
17. Operatia se poate defini printr-o succesiune de actiuni elementare declansatoare de _SEMNALE_ aduse la cunostinta sistemului informatic. * un cuvant scris fara diacritice *
18. Prin eveniment vom întelege acel _SEMNAL_ care este capabil sa transmita ceva semnificativ sistemului în care apare sau altor sisteme aflate în interactiune cu acesta si care este declansatorul unei operatii. *un cuvant fara diacritice *
19. Evenimentele care trebuie puse în eviden.a în cadrul activitatii de proiectare conceptuala a prelucrarilor pentru un sistem informatic pot fi clasificate în doua mari categorii: evenimente _INTERNE_ si evenimente _EXTERNE_. * 2 cuvinte scrise fara diacritice si separate printr-un spatiu *
20. În ceea ce priveste marimile care pot caracteriza clasele de evenimente, doua ar fi cele care merita
retinute: _CAPACITATEA_, reprezentând numarul maxim de realizari ale unei clase de evenimente ce pot fi percepute de catre un sistem, si _FRECVENTA_, adica numarul de aparitii ale unui eveniment din clasa respectiva raport la o unitate de timp.
* 2 cuvinte scrise fara diacritice si separate printr-un spatiu *
21. Pentru ca o clasa de evenimente sa declanseze o anumita operatiune este necesara îndeplinirea unui concurs de conditii. Ansamblul acestora îl vom numi _SINCRONIZARE_.
* un cuvant scris fara diacritice *
22. Vom numi tabela a bazei de date rela.ionale o colectie de înregistrari ( _ARTICOLE_ ) pentru care fiecare coloana reprezinta un atribut ( _CAMP_ ). * 2 cuvinte scrise fara diacritice si separate printr-un saptiu *
23. Crearea modelului fizic al datelor presupune indicarea _STRUCTURII_ fiecarei tabele componente a bazei de date, a atributelor de indexare, a cheilor candidate si _PRIMARE_, natura, formatul, lungimea si alte caracteristici legate de validarea datelor sau de lista de valori posibile.
* 2 cuvinte scrise fara diacritice si separate printr-un spatiu *
24. În cadrul etapei de proiectare a modelului fizic al datelor pentru un sistem informatic trebuie precizate, de asemenea, câteva caracteristici ale tabelelor, cum ar fi: numarul _MAXIM_ de înregistrari, _MEMORIA_ estimata necesara pentru fiecare tabela a bazei de date (se determina numarul de octeti necesari fiecarei înregistrari prin însumarea lor pentru fiecare atribut, iar apoi valoarea ob.inuta se înmulteste cu numarul estimat de înregistrari). * 2 cuvinte scrise fara diacritice si separate printr-un spatiu *
25. Modelarea reprezinta o activitatea importanta în proiectare, ea permitând reprezentarea sub o forma standardizata a elementelor care compun _REALITATEA_ supusa studiului precum si a legaturilor dintre acestea.
26. Descompunerea procedurilor se va face pâna la nivel de _MACROINSTRUCTIUNI_ (numite de unii autori faze). * un cuvant scris fara diacritice *
27. Pentru procedurile ce presupun activitatii de culegere date prin introducere de la tastatura calculatorului, vor fi indicate forma si continutul machetelor ( _ECRANELOR_ ) de culegere.
* un cuvant scris fara diacritice *
28. Prin prisma proiectarii orientate obiect, exista mai multe modalita.i de definire a etapelor de proiectare a sistemelor informatice si a succesiunii lor în timp: analiza, _PROIECTAREA_ , testarea si implementarea.
29. Modelul obiectual are rolul de a pune în evidenta clasele si _OBIECTELE_ , cu precizarea proprieta.ilor lor descriptive (date) si comportamentale (functii sau proceduri, pe care le vom numi metode). Sunt puse în evidenta aspectele _STATICE_ ale sistemului informatic. * 2 cuvinte scrise fara diacritice separate prin spatiu *
30. Modelul dinamic trateaza aspectele dinamice ale sistemului informatic de proiectat. Acesta stabileste _STARILE_ prin care trec obiectele, precum si evenimentele care vor determina trecerea acestora dintr-o stare în alta. * un cuvant scris fara diacritice *
31. Modelul functional permite descrierea proprietatilor comportamentale ale obiectelor, cu precizarea
relatiilor dintre datele de _INTRARE_ (ipotezele problemei de rezolvat) si cele de _IESIRE_ rezultate în urma prelucrarii automate a datelor prin rezolvarea problemei asociate fiecarui obiect.
* 2 cuvinte scrise fara diacritice si separate printr-un spatiu *
32. Etapa de proiectare vizează proiectarea efectivă a claselor de obiecte (stabilirea structurilor de date si a metodelor aferente prelucrării acestora pentru fiecare obiect), a relatiilor dintre obiectele componente ale sistemului informatic de proiectat, precum si descrierea efectivă a continutului obiectelor, prin dezvoltarea într-un _LIMBAJ_ de programare sau în unul de _COMANDA_ al unui SGBD a programelor aferente.
33. Etapa de _TESTARE_ consta în verificarea modulelor software rezultate din etapa de proiectare, cu date de test.
34. Etapa de implementare presupune utilizarea efectiva a modulelor software rezultate din etapa de
proiectare si testate în etapa anterioara. Acum se realizeaza îmbinarea claselor si a _OBIECTELOR_
proiectate si testarea lor cu date _REALE_. * 2 cuvinte scrise fara diacritice si separate printr-un spatiu *
35. _IDENTITATEA_ obiectului este acea proprietate care permite diferentierea acestuia de alte obiecte de acelasi tip. * un cuvant scris fara diacritiec *
36. _STAREA_ unui obiect include proprietatile statice si dinamice ale obiectului (realizarile proprietatilor statice). * un cuvant scris fara diacritice *
37. Multimea operatiilor pe care le poate realiza un obiect ca urmare a declansarii lui de catre evenimente exterioare obiectului reprezinta ceea ce numim _COMPORTAMENTUL_ obiectului.
* un cuvant scris fara diacritice *
38. Programarea orientata obiect presupune definirea si utilizarea în cadrul aplicatiilor sau proiectelor a unor structuri de date complexe (definite prin lista de atribute si caracteristice acestora) împreuna cu algoritmii de prelucrare a acestora (care fixeaza comportamentul obiectelor), pe care numim _CLASE_. * un cuvant scris fara diacritice *
39. _INCAPLSULAREA_ reprezinta conceptul conform caruia în cadrul unei clase pot fi reunite structuri de date împreuna cu metodele (functii, proceduri, algoritmi) destinate prelucrarii acestora. Acest concept permite o depanare mai usoara a programelor prin identificarea clasei / claselor ce determina eroarea. * un cuvant scris fara diacritice *
40. _MOSTENIREA_ este conceptul ce permite construirea unor clase derivate utilizând structuri de date si metode definite în alte clase, completându-le doar cu alte structuri si / sau metode .
* un cuvant scris fara diacritice *
41. _POLIMORFISMUL_ este conceptul conform caruia o metoda cu acelasi nume poate avea diferite forme în clase diferite.
42. _PERSISTENTA_ este conceptul conform căruia o clasă de obiecte nu are legată existenŃa dependentă de cea a proiectantului. * un cuvant scris fara diacritice *
43. _LEGATURA_ reprezinta o relatie logica si fizica între obiectele unei clase.
* un cuvant scris fara diacritice *
44. _ASOCIEREA_ reprezinta este un ansamblu de legaturi ce se pot stabili între clase de obiecte. Ele pot fi binare, daca se stabilesc între doua clase de obiecte, ternare sau n-are.
* un cuvant scris fara diacritice *
45. _ROLUL_ reprezinta caracterizari ale fiecarei clase care participa la o asociere.
* un cuvant scris fara diacritice *
46. _GESTIONARUL_ DE OBIECTE - asigura o interfata între fenomenele sau procesele exterioare SGBD – ului orientat obiect: prelucrarea mesajelor, verificarea si transmiterea cererilor sistemului, definirea si modificarea schemei bazei de date orientata pe obiecte, recuperarea, adaugarea, stergerea si modificarea obiectelor stocate permanent. * un cuvant scris fara diacritice *
47. _SERVARUL DE OBIECTE – realizeaza serviciile de baza ale SGBD – ului si anume gestionarea transformarilor informa.ionale ale obiectelor precum si a stocului de obiecte: gestionarea fizica a stocului de obiecte, a serviciilor de arhivare si de asigurare a copiilor de siguranta.
* un cuvant fara diacritice *
48. _EVENIMENTUL_ poate fi definit ca fiind un semnal transmis de la o clasa de obiecte la alta sau de la un obiect la altul. * un cuvant scris fara diacritice si articulat *
49. Transformarile suferite de obiecte ca urmare a evenimentele si interactiunilor dintre ele le vom numi _TRANZITII_. * un cuvant scris fara diacritice *
50. _PROCESELE_ sunt „motoarele” ce conduc la fructificarea datelor de intrare în scopul determinarii datelor de iesire ale unei probleme complexe sau a problemelor simple în care aceasta se descompune. * un cuvant scris fara diacritice *