1

AUDITAREA SISTEMELOR INFORMATICE

MULTIPLE CHOICE

1. Auditarea sistemelor informatice de gestiune consta în:

a. evidentierea tuturor activitatilor economice desfasurate, prin înregistrarea corecta

a acestora, pe documente de evidenta si control.

->>>b. controlul activitãþilor sistemelor informatice de gestiune.

c. asigurarea corectitudinii, completitudinii si preciziei datelor introduse în sistem,

deoarece afecteaza rezultatele prelucrarilor efectuate de acesta;

d. asigurarea corectitudinii procedurilor de control (controalelor) folosite pentru

auditarea sistemului informatic respectiv

2. Auditul (controlul) activitatilor economice desfasurate de un organism economic urmareste:

a) evidenþierea tuturor activitãþilor economice desfãºurate, prin înregistrarea corectã a

acestora, pe documente de evidenþã ºi control.

b) asigurarea corectitudinii, completitudinii ºi preciziei datelor introduse în sistem,

deoarece afecteazã rezultatele prelucrãrilor efectuate de acesta;

c) întocmirea corectã a declaraþiilor financiare, în conformitate cu legislaþia în vigoare.

d) asigurarea corectitudinii procedurilor de control (controalelor) folosite pentru

auditarea sistemului informatic respectiv.

a. a+b+d c. b+d

b. b+c+d ->>>d. a+c

3. Auditul (controlul activitãtilor) sistemului informatic, utilizat de un organism economic în

desfãsurarea activitãtilor sale economice, urmãreste:

a) întocmirea corectã a declaraþiilor financiare, în conformitate cu legislaþia în vigoare.

b) asigurarea corectitudinii, completitudinii si preciziei datelor introduse în sistem,

deoarece afecteazã rezultatele prelucrãrilor efectuate de acesta;

c) evidenþierea tuturor activitãþilor economice desfãsurate, prin înregistrarea corectã a

acestora, pe documente de evidenþã si control.

d) asigurarea corectitudinii procedurilor de control (controalelor) folosite pentru

auditarea sistemului informatic respectiv.

a. a+c->>>c. b+d

b. a+c+d d. a+b+c

2

4. Ca hardware, un sistem digital de calcul, numit calculator, este format din:

a) Unitatea centralã de prelucrare

b) Echipamentele periferice de intrare si/sau iesire

c) unitatea de stocare, care memoreazã programul si datele de manipulat;

d) unitatea aritmeticã si logicã, care executã operaþii aritmetice si logice asupra datelor.

->>>a. a+b c. b+c

b. c+d d. a+d

5. Unitatea centrala de prelucrare, este compusa, la modul cel mai general, din:

a) unitatea de control, care executã instructiunile programului de manipulare a datelor;

b) unitatea de stocare, care memoreazã programul si datele de manipulat;

c) unitatea aritmeticã si logicã, care executã operaþii aritmetice si logice asupra datelor.

d) Echipamentele periferice de intrare si/sau iesire.

a. a+c+d c. a+b+d

b. b+c+d ->>>d. a+b+c+d

6. Echipamentele periferice de intrare sau ieºire, conectabile la unitatea centralã de prelucrare

prin interfeþe specializate, pot fi:

a) de intrare (INput):

b) de stocare (memorare) a datelor (INput/OUTput.

c) de ieºire (OUTput.

d) de comunicaþie.

->>>a. a+b+c+d c. c+d

b. b+c+d d. b+c

7. Echipamentele periferice de intrare (INput) asigura:

a) creste capacitatea de memorare (date si programe) a unitatii centrale de prelucrare;

b) introducerea si manipularea datelor de prelucrat în sistem;

c) prezentarea rezultatelor prelucrarilor efectuate de unitatea centrala de prelucrare, la

iesirea sistemului de calcul, într-un format sau limbaj cunoscut utilizatorului;

d) transferul de date între sisteme de calcul diferite sau între un sistem de calcul si

echipamentele sale periferice;

e) convertirea acestora într-un format intern calculatorului, numit cod sau limbaj masina;

a. a+c+d c. a+b+c

b. c+d+e ->>>d. b+e

3

8. Echipamentul periferic de stocare (memorare) a datelor (INput/OUTput):

->>>a. creste capacitatea de memorare (date si programe) a unitatii centrale de prelucrare;

b. prezentarea rezultatelor prelucrarilor efectuate de unitatea centrala de prelucrare,

la iesirea sistemului de calcul, într-un format sau limbaj cunoscut utilizatorului;

c. transferul de date între sisteme de calcul diferite sau între un sistem de calcul si

echipamentele sale periferice;

d. introducerea si manipularea datelor de prelucrat în sistem;

convertirea acestora într-un format intern calculatorului, numit cod sau limbaj

masina;

9. Echipamentele periferice de iesire (OUTput) asigura:

a. transferul de date între sisteme de calcul diferite sau între un sistem de calcul si

echipamentele sale periferice;

->>>b. prezentarea rezultatelor prelucrarilor efectuate de unitatea centrala de prelucrare,

la iesirea sistemului de calcul, într-un format sau limbaj cunoscut utilizatorului;

c. introducerea si manipularea datelor de prelucrat în sistem;

d. convertirea acestora într-un format intern calculatorului, numit cod sau limbaj

masina;

10. Echipamentele periferice de comunicatie asigura:

a. introducerea si manipularea datelor de prelucrat în sistem;

b. convertirea acestora într-un format intern calculatorului, numit cod sau limbaj

masinã;

->>>c. transferul de date între sisteme de calcul diferite sau între un sistem de calcul si

echipamentele sale periferice;

d. prezentarea rezultatelor prelucrarilor efectuate de unitatea centrala de prelucrare,

la iesirea sistemului de calcul, într-un format sau limbaj cunoscut utilizatorului;

11. Calculatoarele utilizate de sistemele informatice folosesc urmatoarele tipuri majore de

software (programe):

a) software de sistem

b) limbaje de programare,

c) software pentru dezvoltare de aplicaþii,

d) software de aplicaþie sau de utilizator,

->>>a. a+b+c c. a+c+d

b. b+c+d d. a+b+c+d

4

12. Software de aplicatie sau de utilizator constau in:

a. pachete de programe folosite în dezvoltarea de aplicatii specializate pentru

informatizarea diferitelor tipuri de activitati;

b. programe specializate de translatare (traducere) cunoscute sub denumirea de

translatoare sau compilatoare;

->>>c. pachete de programe cu sarcini de prelucrare si evidenþã specifice unui tip de

activitate.

13. Software pentru dezvoltare de aplicatii constau in:

->>>a. pachete de programe folosite în dezvoltarea de aplicatii specializate pentru

informatizarea diferitelor tipuri de activitati;

b. pachete de programe cu sarcini de prelucrare si evidenta specifice unui tip de

activitate.

c. programe specializate de translatare (traducere) cunoscute sub denumirea de

translatoare sau compilatoare;

14. Limbajele de programare:

a) pachete de programe folosite în dezvoltarea de aplicatii specializate pentru informatizarea

diferitelor tipuri de activitati;

b) sunt folosite pentru scrierea celorlalte tipuri de software (scrierea de programe);

c) pachete de programe cu sarcini de prelucrare ºi evidenþã specifice unui tip de activitate.

d) acestea au evoluat de la limbajul cod maºinã, numit program obiect, pânã la limbaje foarte

asemãnãtoare vorbirii umane, numite limbaje de nivel înalt sau limbaje sursã;

a. a+c c. c+d

->>>b. b+d d. a+b

15. Pentru conversia programelor sursa (limbaj de nivel înalt) în programe obiect (limbaj cod

masina) se folosesc:

a. pachete de programe folosite în dezvoltarea de aplicaþii specializate pentru

informatizarea diferitelor tipuri de activitãþi;

->>>b. programe specializate de translatare (traducere) cunoscute sub denumirea de

translatoare sau compilatoare;

c. pachete de programe cu sarcini de prelucrare si evidenta specifice unui tip de

activitate.

5

16. Software de sistem:

a) pachete de programe utilitare care controleazã ºi coordoneazã componentele hardware ale

sistemului.

b) oferã suport pentru celelalte categorii de software;

c) pachete de programe cu sarcini de prelucrare ºi evidenþã specifice unui tip de activitate.

d) sunt scrise de specialiºti în domeniu – informaticieni;

a. a+c c. c+d

b. b+c ->>>d. a+b+d

17. Software de aplicatie sau de utilizator, poate fi:

a) independent de activitatea de bazã a unui organism economic;

b) indiferent de mãrimea ºi complexitatea sistemele informatice

c) dependent de activitatea de bazã a organismului economic,

a. a+b+c ->>>c. a+c

b. b+c d. a+b

18. Indiferent de marimea si complexitatea lor, sistemele informatice, ca sisteme de prelucrare

automatã a datelor, pot fi:

a) Sisteme de procesare pe loturi

b) Sisteme on-line

c) Sisteme tip bazã de date

d) Sisteme de prelucrare distribuitã a datelor

->>>a. a+b+c+d c. b+c+d

b. a+b+c d. a+c+d

19. . Sistemele de procesare pe loturi se caracterizeaza prin faptul ca:

a) datele de intrare sunt adunate si procesate periodic, în grupuri individuale;

b) un singur operator specializat poate introduce într-un singur calculator datele culese în

mai multe locatii.

c) introducerea datelor în sistem (de la tastatura calculatorului) se face într-un compartiment

specializat în culegerea de date;

->>>a. a+c c. b+c

b. a+b d. a+b+c

20. Sisteme de procesare pe loturi prezinta avantajul ca:

a. datele de intrare sunt adunate si procesate periodic, în grupuri individuale;

->>>b. un singur operator specializat poate introduce într-un singur calculator datele

culese în mai multe locatii.

c. introducerea datelor în sistem (de la tastatura calculatorului) se face într-un

compartiment specializat în culegerea de date;

6

21. Sisteme de procesare pe loturi prezinta dezavantajul ca:

a. introducerea datelor în sistem (de la tastatura calculatorului) se face într-un

compartiment specializat în culegerea de date;

->>>b. nu oferã utilizatorilor informaþii de ultimã orã, la orice moment de timp;

c. datele de intrare sunt adunate ºi procesate periodic, în grupuri individuale;

d. permit accesul direct al utilizatorilor la date, pentru actualizarea sau consultarea

lor.

22. Daca datele sunt stocate initial într-un fisier si prelucrate periodic, Sistemele on-line prezinta

avantajele date de:

a. transferul de date între sisteme de calcul diferite sau între un sistem de calcul si

echipamentele sale periferice;

->>>b. introducerea datelor direct în sistem, de catre utilizatori nespecialisti si efectuarea

prelucrarilor de catre un singur specialist;

c. furnizarea informatiilor actualizate în orice moment de timp (timp real).

introducerea datelor în sistem (de la tastatura calculatorului) se face într-un

compartiment specializat în culegerea de date;

23. Daca datele sunt stocate initial într-un fisier si prelucrate periodic, Sistemele on-line prezinta

dezavantajul:

a. introducerea datelor în sistem (de la tastatura calculatorului) se face într-un

compartiment specializat în culegerea de date;

b. transferul de date între sisteme de calcul diferite sau între un sistem de calcul ºi

echipamentele sale periferice;

->>>c. sistemelor de procesare în loturi, legat de nefurnizarea informaþiilor actualizate în

orice moment de timp (timp real).

d. sistemelor de procesare în loturi, legat de furnizarea informatiilor actualizate în

orice moment de timp (timp real).

24. Sisteme tip baza de date se caracterizeaza prin aceea ca:

a. datele de intrare sunt adunate si procesate periodic, în grupuri individuale;

b. nu oferã utilizatorilor informaþii de ultimã orã, la orice moment de timp;

->>>c. datele sunt stocate o singurã datã, într-o bazã de date comunã tuturor secþiunilor

aplicaþiei (un singur fiºier), stocat pe un suport de memorie externã, cu acces

direct;

d. transferul de date între sisteme de calcul diferite sau între un sistem de calcul si

echipamentele sale periferice;

7

25. Sisteme tip baza de date prezinta, fata de sistemele traditionale de evidenta informatizata pe

care le înlocuiesc, urmatoarele avantaje:

a) eliminã redundanþa de date, produsã de gestionarea separatã a datelor (în fiºiere

separate);

b) are costuri de operare mai mici, pentru cã eliminã costurile suplimentare determinate

de redundanþa datelor;

c) asigurã consistenþa evidenþelor, deoarece toate informaþiile pot fi actualizate simultan;

d) rãspund rapid la cererile de informaþii ale utilizatorilor, deoarece permit accesul direct

al utilizatorilor la datele stocate în sistem.

a. a+b+c c. c+d

b. b+c+d ->>>d. a+b+c+d

26. Sisteme de prelucrare distribuita a datelor sunt:

a) formate, de regula, dintr-o multime de sisteme de calcul, de putere mai mica;

b) in care transferul de date între sisteme de calcul diferite sau între un sistem de calcul si

echipamentele sale periferice;

c) plasate în diferite departamente sau locatii ale unui organism economic;

d) cele care permit utilizatorilor sa prelucreze datele la locul producerii lor, în vederea

obtinerii de informatii specifice departamentului sau locatiei respective;

a. a+b+c c. b+c

->>>b. a+c+d d. b+d

27. Sisteme de prelucrare distribuita a datelor au urmatoarele caracteristici:

a. creste capacitatea de memorare (date si programe) a unitatii centrale de prelucrare;

->>>b. Sunt conectate la un calculator central, de putere mai mare, numit server, care

permite utilizatorilor sa acceseze programele si datele în comun;

c. datele de intrare sunt adunate si procesate periodic, în grupuri individuale;

d. nu ofera utilizatorilor informatii de ultima ora, la orice moment de timp.

28. Sistemul distribuit ofera conducerii:

a) accesul, în timp real, la întreg volumul de date vehiculate într-o perioadã de timp de

organismul economic respectiv,

b) pachete de programe cu sarcini de prelucrare si evidentã specifice unui tip de activitate

c) posibilitatea de accesare selectivã si prelucrare personalizatã, folosind calculatoare

localizate în departamentul de conducere.

->>>a. a+b c. a+c

b. b+c d. a+b+c

8

29. Principalele avantaje oferite de utilizarea sistemelor informatice de cãtre organismele

economice sunt:

a) îmbunãtãþirea preciziei rezultatelor prelucrãrilor

b) cresterea vitezei de procesare

c) eliminarea fortei de muncã

->>>d) sporirea volumului de informaþii oferite utilizatorilor

e) sporirea diversitãtii si complexitãtii informatiilor oferite utilizatorilor

a. a+c+d+e c. b+c+d

b. c+d+e d. a+b+c+d+e

30. Principalele dezavantaje oferite organismelor economice de utilizarea sistemelor informatice

în desfãsurarea activitãtilor lor, economice sau neeconomice (stiintifice, de proiectare etc.),

sunt:

->>>a) posibilitatea aparitiei unor defecte hardware,

b) posibilitatea aparitiei unor erori software,

c) posibilitatea virusãrii programelor utilizate,

d) posibilitatea aparitiei unor erori de manipulare a datelor si/sau a programelor,

a. a+b+c+d c. b+c+d

b. a+c+d d. b+d

31. 1. Controalele sistemelor informatice sunt clasificate în:

a. Control intern ºi control extern.

b. Control extern ºi control de aplicaþie.

->>>c. Controale generale ºi controale de aplicaþie.

d. Control intern si control general.

32. 6. Controalele generale sunt:

->>>a. masuri de protectie a echipamentelor, datelor si programelor care privesc toate

aplicatiile unui sistem informatic.

b. controale de intrare- iesire

c. tehnici de control specifice, integrate în software-ul de aplicatie (utilizator)

dintr-un sistem informatic.

d. controale de prelucrare

9

33. Controalele de aplicatie sunt:

a. mãsuri de protecþie a echipamentelor, datelor ºi programelor care privesc toate

aplicaþiile unui sistem informatic.

->>>b. tehnici de control specifice, integrate în software-ul de aplicaþie (utilizator)

dintr-un sistem informatic.

c. controale organizatorice, controale hardware.

d. controale de siguranta

34. Rolul-cheie în asigurarea controlului oricarui tip de sistem de prelucrare si evidenta a

datelor îl joaca:

a. departamentul de informaticã sau centru de calcul

->>>b. Definirea clarã a funcþiilor, urmatã de definirea ºi separarea clarã a sarcinilor ºi

responsabilitãþilor (rãspunderilor) angajaþilor pentru fiecare funcþie;

c. centru de prelucrare automata a datelor.

d. nivelul planului de organizare.

35. 8. Pentru asigurarea sigurantei programelor si a datelor în vederea obtinerii unor

rezultate corecte ale prelucrarilor efectuate în interiorul sistemului informatic se

impun:

->>>a. folosirea unor controale organizatorice compensatoare.

b. rotaþia angajaþilor pe funcþii ºi vacanþe obligatorii.

c. Separarea sarcinilor între angajati

d. atribuirea sarcinilor multiple aceluiasi functionar.

36. Planul de organizare al departamentului informatic trebuie astfel conceput încât sa:

a) sã facã modificãri în programul de aplicaþie

b) previnã intervenþia neautorizatã a factorului uman în procesul de prelucrare

automatã a datelor,

->>>c) previnã accesul neautorizat al personalului la echipamentele, programele sau datele

sistemului informatic.

d) defineasca obiectivele organismului economic si a nevoilor de calcul.

a. a+b c. b+c

b. b+c d. a+d

37. Personalul de exploatare al unui sistem informatic poate avea:

->>>a. acces direct si indirect la active.

b. Nu poate avea acces la active

c. Numai auditorii au acces la active

10

38. Rotatia, pe functii, a angajatilor care au legatura cu sistemul informatic implementat de

un organism economic se face:

a. din neatentie sau neglijenta.

b. din lipsa cunostintelor profesionale

->>>c. cu scopul de a evita schimbãrile neobservabile de date si programe efectuate în

calculator

d. pentru a multumi personalul

39. 16. Principalele criterii de selectie a personalului care are legatura cu sistemul

informatic sunt:

a) nivelul de pregãtire profesionalã.

b) Rotatia, pe functii, a angajatilor

->>>c) moralitate si seriozitate

d) fidelitatea fatã de organismul economic la care lucreazã.

a. a+b+c c. a+c+d

b. b+c d. b+d

40. Auditul intern este o functie de evaluare independenta a organizatiei care furnizeaza:

a. Un serviciu de asigurarea calitatii produselor si serviciilor.

b. O metoda de lucru cu personalul.

->>>c. un serviciu de examinare si evaluare ale activitatilor acesteia.

d. evaluarea eficientei acestora

41. Obiectivul auditului intern este:

a. asigurarea calitatii produselor si serviciilor

->>>b. de a asigura un control eficient la un cost rezonabil.

c. evaluarea economicitatii si eficientei în utilizarea resurselor

d. evaluarea eficientei acestora

42. Principalele atributii ale auditorilor interni sunt:

a) examinarea fiabilitatii si integritatii informatiilor financiare

b) asigurarea calitatii produselor si serviciilor

c) revizia sistemelor si compartimentelor, a metodelor prin care se asigura protectia

bunurilor.

d) evaluarea economicitatii si eficientei în utilizarea resurselor

a. a+b+c ->>>c. a+c+d

b. b+c+d d. a+b+c

43. Cea mai dificila sarcina a auditorului o reprezinta:

a. Lucrul cu personalul c. evaluarea eficientei acestora.

->>>b. evaluarea riscurilor controlului. d. compararea continutului a doua fisiere

11

44. Daca riscul controlului este evaluat la un nivel mai mic decât nivelul maxim:

a) Auditorul va aborda controalele prin prisma testelor independente.

b) auditorul trebuie sa testeze controalele care opereaza în mod eficient.

c) controalele nu vor mai fi testate si, prin urmare, nu pot fi considerate de încredere.

d) se va reduce dimensiunea testelor independente.

a. a+c c. a+c+d

->>>b. b+d d. a+b+c

45. Daca riscul controlului este evaluat la nivelul maxim:

->>>a) controalele nu vor mai fi testate si, prin urmare, nu pot fi considerate de încredere.

b) Auditorul va aborda controalele prin prisma testelor independente.

c) auditorul trebuie sa testeze controalele care opereaza în mod eficient.

d) se va reduce dimensiunea testelor independente.

a. a+b c. c+d

b. b+c d. a+d

46. Testarea controalelor îl ajuta pe auditor în:

a) revizia sistemelor si compartimentelor

->>>b) evaluarea eficientei acestora

c) evaluarea riscurilor controlului.

d) exprimarea unei opinii cu privire la sistemul auditat.

a. a+c c. a+b

b. b+d d. c+d

47. Dezvoltarea tehnologiilor informationale si gradul ridicat de specializare a auditorilor

au trasat doua directii de utilizare a calculatoarelor:

a) compararea continutului a doua fisiere

b) ca unealta a auditorului

c) ca sarcina a auditarii

d) examinarea continutului unui fisier

->>>a. a+b c. b+c

b. a+c d. a+d

48. 1. Ei sânt cei care îi învata pe angajatii firmei sa se auto-auditeze si apoi verifica

activitatea celor care au atributii de control:

a. Auditorii interni c. gulerele albe

->>>b. Auditorii externi d. Systems Auditability and Control

Report

12

49. Infractiunea „gulerelor albe" viza numai:

a) Nevoia unui control mai bun asupra sistemelor informationale.

b) „activitatile ilegale dintre oamenii de afaceri si cei de diverse profesii",

c) verificarea activitatii celor care au atributii de control.

d) „violare a legilor care reglementeaza afacerile, comisa de catre firma sau de catre

angajatii sai în timpul desfasurarii activitatilor curente".

a. a+c c. b+c

b. a+b ->>>d. b+d

50. La început, teoriile si metodologiile folosite în auditul sistemelor informationale integrau

cunostinte din patru domenii:

a. Psihologie, informatica, electronica si calculatoare

->>>b. audit contabil, managementul sistemelor informationale, psihologie si

informatica.

c. managementul sistemelor informationale, psihologie, informatica si electronica.

d. audit contabil, psihologie, informatica si electronica.

51. Astazi, auditul sistemelor informationale este vazut ca:

a. Mijlocul prin care se asigura consultanta tehnica necesara.

b. ca o resursa tehnologica aflata la dispozitia echipei de audit.

->>>c. parte integranta a functiei auditarii din cadrul organizatiei.

d. dilema în ceea ce priveste gradul de specializare.

52. Dezvoltarea tehnologiei calculatoarelor si cererile de auditare de care este asaltat

auditorul au dus la o dilema în ceea ce priveste gradul de specializare al acestuia:

a) auditorul trebuie sa aiba cunostinte despre tehnicile procesarii automate a datelor

(p.a.d.)?

b) auditorul trebuie sa apeleze la cunostintele unui specialist al domeniului ?

c) auditorul trebuie sa fie selectat din rândul celor care studiaza sistemele

informationale si învatat apoi sa auditeze ?

d) trebuie sa se faca o abordare în echipa ?

a. a+b c. b+c

->>>b. a+c d. b+d

53. Sintagma „în ansamblul sau" din definirea securitatii securitatii calculatoarelor are în

vedere totalitatea controalelor ce trebuie efectuate asupra:

a. memorarii si distribuirii informatiilor în cadrul unei organizatii.

->>>b. culegerii, procesarii, memorarii si distribuirii informatiilor în cadrul unei

organizatii.

c. Culegerii si procesarii informatiilor în cadrul unei organizatii

d. acuratetea si încrederea în datele procesate

13

54. Criteriile de competenta rezultate în urma unui studiu al (AICEA), Institute of Internal

Auditors (IIA), EDP Auditors Association (EDPAA), prevad cunostinte în urmatoarele

domenii:

a) sisteme informationale;

b) management;

c) securitatea sistemelor informationale ;

d) audit.

a. a+c+d c. a+b+c

b. b+c+d ->>>d. a+b+c+d

55. Cunostintele minime necesare unui auditor de sisteme informationale, pentru a fi

familiar cu domeniul auditului, includ:

a. Informatica, matematica, contabilitate c. controlul intern, auditul, finante.

->>>b. contabilitatea, controlul intern,

auditul.

d. auditul, informatica, contabilitate

56. În mod traditional, sânt acceptate câteva surse prin care educatia formala în domeniul

sistemelor informationale poate fi obtinuta:

a) autoinstruirea si instruirea „din mers" la locul de munca;

b) participarea la seminarii si cursuri sustinute de organizatii profesionale sau furnizori

de servicii si produse TI;

c) mediul academic.

a. a+c b. b+c ->>>c. a+b+c

57. Auditorul trebuie sa faca dovada cunostintelor minime despre :

a) teoria sistemelor informationale ;

b) comunicatii de date ;

c) echipamente de memorare;

d) dezvoltarea, modificarea si întretinerea softului.

->>>a. a+b+c+d c. b+c+d

b. a+c d. a+d

58. Auditorul trebuie sa faca dovada cunostintelor minime despre :

->>>a) structuri informationale;

b) limbaje de programare ;

c) realizarea, întretinerea si interogarea bazelor de date ;

d) limbaje de programare ;

a. a+c c. c+d

b. a+b+c+d d. b+d

14

59. Auditorul trebuie sa faca dovada cunostintelor minime despre :

a) teoria sistemelor informationale ;

b) structuri informationale;

c) limbaje de programare ;

d) realizarea, întretinerea si interogarea bazelor de date ;

->>>a. a+b+c+d c. b+c

b. b+c+d d. a+d

60. Auditorul trebuie sa faca dovada cunostintelor minime despre :

a) teoria sistemelor informationale ;

b) comunicatii de date ;

c) echipamente de memorare;

d) dezvoltarea, modificarea si întretinerea softului.

a. a+d c. a+c+d

b. b+c+d ->>>d. a+b+c+d

61. Auditorul trebuie sa faca dovada cunostintelor minime despre :

a) limbaje de programare ;

b) realizarea, întretinerea si interogarea bazelor de date ;

c) structuri informationale;

d) dezvoltarea, modificarea si întretinerea softului.

a. a+d ->>>c. a+b+c+d

b. c+d d. b+c+d

62. Auditorii testeaza sistemul informatic, în momentul în care acesta devine operativ:

a) verificã dacã au fost implementate toate controalele interne prevãzute în proiect;

b) stabilesc dacã toate controalele interne implementate în sistem funcþioneazã aºa

cum a fost planificat;

c) iau mãsurile necesare pentru corecþia erorilor de implementare ºi funcþionare a

controalelor interne prevãzute în proiect;

b) identificã eventualele schimbãri neautorizate efectuate în sistemul informatic ºi

iau mãsurile necesare pentru eliminarea sau autorizarea acestor schimbãri.

a. a+c+d ->>>c. a+b+c+d

b. b+c+d d. a+d

15

63. Auditorii trebuie sã efectueze un control intern, pentru realizarea cãruia este necesar:

a) sã evalueze corect riscul de control (posibilitatea de existenþã a unor erori care nu

pot fi detectate);

b) sã determine natura activitãþilor desfãºurate de organismul economic auditat;

c) sã stabileascã tipul ºi amploarea activitãþilor de audit necesare;

d) sã aprecieze timpul necesar pentru completarea auditului.

a. a+c+d c. a+b+c

b. b+c+d ->>>d. a+b+c+d

64. Diagramele de sistem:

a. prezinta, în detaliu, logica unui anumit program folosit de sistemul informatic;

->>>b. sunt folosite, în mod curent, în procesul de audit, ca tehnicã de descriere a

controlului intern;

c. chestionare de control al accesului într-un sistem informatic.

65. Diagrame de program:

->>>a. prezintã, în detaliu, logica unui anumit program folosit de sistemul informatic;

b. sunt folosite, în mod curent, în procesul de audit, ca tehnicã de descriere a

controlului intern;

c. sunt chestionare de control al accesului într-un sistem informatic.

66. Pentru a determina nivelul riscului de control planificat al sistemului informatic auditat,

auditorii trebuie sã cunoascã ºi sã înþeleagã:

a) mediul de control specific organismului economic care utilizeazã sistemul

informatic auditat;

b) schimburile de date din cadrul organismului economic care utilizeazã sistemul

informatic auditat;

c) procedurile de control intern implementate în sistemul informatic auditat.

a. a c. a+c

b. b+c ->>>d. a+b+c

16

67. Dacã, pentru sistemul informatic auditat, nivelul riscului de control planificat a fost evaluat ca

fiind mare, atunci:

a) este admisã posibilitatea apariþiei unor erori nedetectabile de controlul intern

implementat în sistemul respectiv;

b) în aceste condiþii, nu sunt necesare teste adiþionale pentru verificarea procedurilor de

audit utilizate;

c) atunci nu este admisa posibilitatea aparitiei unor erori nedetectabile de controlul intern

implementat în sistemul respectiv;

d) în aceste conditii, sunt necesare teste aditionale pentru verificarea procedurilor de audit

utilizate.

->>>a. a+b c. b+c

b. c+d d. a+d

68. Daca, pentru sistemul informatic auditat, nivelul riscului de control planificat a fost evaluat ca

fiind scazut:

a) atunci este admisa posibilitatea aparitiei unor erori nedetectabile de controlul intern

implementat în sistemul respectiv;

b) în aceste condiþii, nu sunt necesare teste adiþionale pentru verificarea procedurilor de

audit utilizate;

c) atunci nu este admisã posibilitatea apariþiei unor erori nedetectabile de controlul intern

implementat în sistemul respectiv;

d) în aceste condiþii, sunt necesare teste adiþionale pentru verificarea procedurilor de audit

utilizate.

->>>a. a+b c. a+c

b. c+d d. b+d

69. Pentru prevenirea utilizãrii neautorizate a sistemelor informatice bazate pe mediul PC:

a) se limiteazã accesul la originalul ºi la copiile de siguranþã ale aplicaþiilor software prin

utilizarea cãrora personalul neautorizat poate intra în sistem;

b) se instaleazã un sistem de blocare a PC-ului în afara orelor de program;

c) se limiteazã accesul în spaþiile de lucru folosite de sistemele informatice bazate pe

mediul PC prin pazã sau sisteme de acces cu cartelã.

->>>a. a+c b. b+c c. a+b+c

70. Auditorii (interni sau externi) ai organismelor economice, care utilizeaza sisteme informatice

bazate pe mediul PC, trebuie sa impuna implementarea tuturor tipurilor de controale interne

minim necesare pentru a asigura:

a) integritatea sistemului informatic implementat;

b) integritatea ºi corectitudinea datelor vehiculate în cadrul organismului economic

respectiv;

c) editarea datelor folosind tehnici asistate de calculator

a. a+c b. b+c ->>>c. a+b

17

71. Daca organismul economic auditat îsi tine evidentele folosind un sistem informatic complex si

sofisticat, auditorii pot utiliza:

->>>a. calculatorul si programe specializate în procesul de audit.

b. editarea datelor folosind tehnici asistate de calculator

72. Daca auditorul porneste de la o abordare orientata catre sistem, atentia sa va fi îndreptata

asupra sistemului si:

a. impactului sistemului informational al organizatiei asupra sistemului contabil.

->>>b. a controlarii metodelor prin care sânt produse rezultatele finale ale sistemului

informational.

c. editarea datelor folosind tehnici asistate de calculator

73. Daca tinem cont însa de faptul ca fisierele din cadrul sistemelor informatice permit selectii,

analize, comparatii, editarea datelor folosind tehnici asistate de calculator, putem trage

concluzia ca este mai buna:

a. abordare orientata catre sistem

b. abordare orientata catre obiect

->>>c. abordare orientata catre date.

74. Documentarea pe care auditorul o realizeaza cu privire la sistemul studiat vizeaza mai multe

aspecte:

a) sistemul informational si controalele informatizate,

b) revizia procedurilor care stau la baza prelucrarilor

c) testarea tranzactiilor din sistem.

a. a+c ->>>c. a+b+c

b. a+b d. b+c

75. . Prin intermediul unui chestionar, auditorul va cauta sa obtina informatii relevante despre:

a) Aplicatii

b) Hardware si Software

->>>c) Politici si proceduri organizationale

d) Consideratii privind riscurile

a. a+c+d c. a+b+c+d

b. b+c+d d. b+d

76. Controalele efectuate asupra documentelor-sursa sau a ecranelor de intrare asigura ca:

a) sânt usor de înteles ;

b) ajuta la reducerea numarului de erori;

c) permit ca doar o singura informatie sa fie intrare pentru sistem la un moment dat;

d) includ instructiuni de completare adecvate.

a. a+c+d c. a+d

b. b+c+d ->>>d. a+b+c+d

18

77. Analiza controalelor asupra accesului la formularele de intrare sau a ecranelor certifica:

a) existenta semnaturilor de autorizare;

b) existenta parolelor si cine le atribuie, cine le schimba, când sânt schimbate si daca

accesarile neautorizate sânt detectate ;

c) limitarea optiunilor implicite.

a. a+b c. b+c

b. a+c ->>>d. a+b+c

78. Politica de securitate prevede printre alte obiective:

a) obiectivele securitatii;

b) jurnale pentru evidenta distributiei

c) responsabilitati pe linia securitatii în cadrul unitatii/departamentului;

d) responsabilitatile angajatilor pe linia asigurarii securitatii;

a. b c. a+b+c

b. b+c ->>>d. a+c+d

79. Politica de securitate prevede printre alte obiective:

a) accesul conform principiului „trebuie sa stie" ;

b) clasificarea informatiilor;

c) jurnale pentru evidenta distributiei

d) contracte încheiate pentru întretinerea echipamentelor si softului

e) etichetarea informatiilor în acord cu importanta lor pentru unitate;

a. a+c+d ->>>c. a+b+e

b. c+d+e d. b+c+d

80. . Politica de securitate prevede printre alte obiective:

a) copierea si distribuirea informatiilor;

b) contracte încheiate pentru întretinerea echipamentelor si softului

c) reviziile periodice în acord cu prevederile legale;

d) autentificarea si identificarea utilizatorilor;

e) jurnale pentru evidenta distributiei

->>>a. a+c+d c. a+b+e

b. b+d+e d. b+c+e

19

81. Politica de securitate prevede printre alte obiective:

a) dreptul de proprietate asupra datelor, autorizarea cererilor de modificare, stergere sau

difuzare a datelor;

b) securitatea comunicatiilor;

c) jurnale pentru evidenta distributiei

d) contracte încheiate pentru întretinerea echipamentelor si softului

e) dreptul de proprietate asupra softului;

a. a+c+d c. c+d+e

->>>b. a+b+e d. b+c+d

82. Politica de securitate prevede printre alte obiective:

a) folosirea softului fara licenta;

b) testarea softului;

c) jurnale pentru evidenta distributiei

d) contracte încheiate pentru întretinerea echipamentelor si softului

e) copiile de siguranta;

a. c+d+e ->>>c. a+b+e

b. b+c+d d. a+c+d

83. Politica de securitate prevede printre alte obiective:

a. securitatea fizica;

b. jurnale pentru evidenta distributiei

c. contracte încheiate pentru întretinerea echipamentelor si softului

d. securitatea personalului (proceduri la angajare, instruire, încheierea contractului de

munca);

e. actiuni ce se întreprind împotriva încalcarii masurilor de protectie si securitate.

a. a+b+c c. b+c+d

->>>b. a+d+e d. b+c+e

84. Controlul documentatiei includ:

a. manuale ale sistemului pentru utilizatori;

b. explicarea calculelor pe care le face aplicatia;

c. documentatia tehnica a programelor;

d. manuale de utilizare a programelor.

e. instructiuni si proceduri pentru administratorul de retea ;

->>>a. a+c+d c. b+c+e

b. b+e d. a+b+e

20

85. Documentatiile aplicatiilor includ cel putin:

a. prezentare simpla a denumirii intrarilor, fisierelor prelucrarilor si a rapoartelor

obtinute;

b. scurta descriere a ceea ce face aplicatia;

c. diagrama care sa prezinte configuratia retelei cu toate componentele sale;

d. explicarea calculelor pe care le face aplicatia;

e. instructiuni pentru utilizatori.

->>>a. a+c+d c. b+c+e

b. a+c+e d. b+d+e

86. Documentatia retelei include cel putin:

a. diagrama care sa prezinte configuratia retelei cu toate componentele

sale;

b. instructiuni si proceduri pentru administratorul de retea ;

c. explicarea calculelor pe care le face aplicatia;

d. instructiuni pentru utilizatori;

e. manual operational.

->>>a. a+b+d+e c. a+b+c

b. b+c+d+e d. c+d+e

87. Diagramele de flux pe care se va baza auditorul în timpul misiunii sale vor include :

a. principalele intrari si tranzactii corespunzatoare fiecarui subsistem;

b. explicarea calculelor pe care le face aplicatia;

c. principalele prelucrari efectuate si aplicatiile prin care acestea se realizeaza;

d. datele de intrare pentru Jurnalul Cartea Mare.

e. diagrama care sa prezinte configuratia retelei cu toate componentele sale;

a. a+b+e c. b+c+e

->>>b. a+c+d d. b+d+e

88. Diagramele de flux pe care se va baza auditorul în timpul misiunii sale vor include :

a. subsistemele logice rezultate în urma descompunerii sistemului initial si relatiile

existente între aceste subsisteme ;

b. iesirile si, în principal, rapoartele si fisierele ce vor fi folosite în timpul auditului;

c. explicarea calculelor pe care le face aplicatia;

d. datele de intrare pentru Jurnalul Cartea Mare.

e. diagrama care sa prezinte configuratia retelei cu toate componentele sale;

->>>a. a+b+d c. c+d+e

b. b+c+e d. c+e

21

89. Diagramele de flux pe care se va baza auditorul în timpul misiunii sale vor include :

a. subsistemele logice rezultate în urma descompunerii sistemului initial si relatiile

existente între aceste subsisteme;

b. explicarea calculelor pe care le face aplicatia;

c. principalele intrari si tranzactii corespunzatoare fiecarui subsistem;

d. principalele fisiere si baze de date folosite ;

e. diagrama care sa prezinte configuratia retelei cu toate componentele sale;

a. a+b+c c. b+c+e

b. a+b+e ->>>d. a+c+d

90. Diagramele de flux pe care se va baza auditorul în timpul misiunii sale vor include :

a. principalele prelucrari efectuate si aplicatiile prin care acestea se realizeaza;

b. diagrama care sa prezinte configuratia retelei cu toate componentele sale;

c. iesirile si, în principal, rapoartele si fisierele ce vor fi folosite în timpul auditului;

d. datele de intrare pentru Jurnalul Cartea Mare.

e. explicarea calculelor pe care le face aplicatia;

a. a+b+e ->>>c. a+c+d

b. b+c+e d. b+d+e

91. Termenul de eroare desemneaza o inexactitate involuntara continuta în situatiile financiare,

cum ar fi:

a. eroare matematica sau de înregistrare în documentele si datele contabile ;

b. explicarea calculelor pe care le face aplicatia;

c. omisiunea sau interpretarea incorecta a datelor;

d. aplicarea incorecta a politicilor de închidere a conturilor

a. a+b c. b+c

->>>b. a+c+d d. b+d

92. Termenul de eroare desemneaza o inexactitate involuntara continuta în situatiile financiare,

cum ar fi:

a. eroare matematica sau de înregistrare în documentele si datele contabile ;

b. omisiunea sau interpretarea incorecta a datelor;

c. datele de intrare pentru Jurnalul Cartea Mare.

d. aplicarea incorecta a politicilor de închidere a conturilor

a. a+b+c c. b+c+d

->>>b. a+b+d d. c+d

22

93. Termenul de eroare desemneaza o inexactitate involuntara continuta în situatiile financiare,

cum ar fi:

a. eroare matematica sau de înregistrare în documentele si datele contabile ;

b. datele de intrare pentru Jurnalul Cartea Mare.

c. omisiunea sau interpretarea incorecta a datelor;

d. aplicarea incorecta a politicilor de închidere a conturilor

a. a+b ->>>c. a+c+d

b. b+c d. b+d

94. Controlul intern eficient într-un sistem informatic impune întocmirea si întretinerea unei

documentaþii care trebuie sã cuprindã:

a) aprobãrile pentru realizarea sistemului informatic iniþial si pentru toate

modificãrile ulterioare ale acestuia;

b) documentaþia completã, care sã descrie, în detaliu, sistemul informatic si

procedurile folosite de acesta pentru prelucrarea si evidenþa datelor.

->>>a. a+b b. a c. b

95. Documentatia completa, bine întocmita, a sistemului informatic creeaza conditiile de asigurare

a unui control intern eficient, prin faptul cã:

a) pune instrucþiunile de operare la dispoziþia tuturor utilizatorilor ºi operatorilor

sistemului informatic, pentru eliminarea, pe cât posibil, a erorilor de operare;

b) pune programele sursã la dispoziþia programatorilor, pentru a crea posibilitatea de

revizuire ºi adaptare ulterioarã a sistemului informatic la nevoile de calcul ºi de control

intern ale organismului economic respectiv;

c) pune logica de programare a sistemului informatic la dispoziþia auditorilor, pentru a

permite identificarea schimbãrilor efectuate în sistemul informatic respectiv ºi a

controalelor prevãzute prin program.

a. a+b c. a+c

b. b+c ->>>d. a+b+c

96. Documentatia sistemului informatic trebuie sã cuprindã:

a) descrierea completã si inteligibilã a sistemului de prelucrare a datelor, inclusiv a

diagramelor de sistem;

b) descrierea naturii intrãrilor si iesirilor;

c) descrierea operatiilor efectuate asupra datelor;

d) responsabilitãtile pentru introducerea datelor, corectarea si reprocesarea datelor

eronate, realizarea sarcinilor de control etc.

->>>a. a+b+c+d c. b+c

b. a+b d. c+d

23

97. Documentaþia completã a unui sistem informatic este formatã din:

a) Manualul de operare sau de utilizare, pentru uzul utilizatorului si operatorului.

b) Documentaþia programului, care conþine o descriere completã a fiecãrui program

component al sistemului informatic

->>>a. a c. a+b

b. b d. nici unul de mai sus

98. Documentatia programului, care contine o descriere completa a fiecarui program component

al sistemului informatic trebuie sã includã:

a) prezentarea, în detaliu, a obiectivelor fiecãrui program;

b) diagramele logice si pasii importanti, pentru fiecare program;

c) lista si explicaþia controalelor asociate fiecãrui program;

d) descrierea modului de organizare si de arhivare a datelor;

->>>a. a+b+c+d c. b+c+d

b. a+b+c d. a+c+d

99. Documentatia programului, care contine o descriere completa a fiecarui program component

al sistemului informatic trebuie sã includã:

a) diagramele logice si pasii importanti, pentru fiecare program;

b) lista si explicaþia controalelor asociate fiecãrui program;

c) descrierea modului de organizare si de arhivare a datelor;

d) exemple de iesiri, inclusiv liste de erori;

a. a+b+c ->>>c. a+b+c+d

b. b+c+d d. a+c+d

100. Documentatia programului, care contine o descriere completa a fiecarui program component

al sistemului informatic trebuie sa includa:

a) lista si explicatia controalelor asociate fiecarui program;

b) descrierea modului de organizare si de arhivare a datelor;

c) exemple de iesiri, inclusiv liste de erori;

d) listing-uri de program, în limbaj-sursa;

a. a+b ->>>c. a+b+c+d

b. a+b+c d. b+c+d

24

101. Documentatia programului, care contine o descriere completa a fiecarui program component

al sistemului informatic trebuie sa includa:

a) descrierea modului de organizare si de arhivare a datelor;

->>>b) exemple de iesiri, inclusiv liste de erori;

c) listing-uri de program, în limbaj-sursa;

d) datele folosite pentru testarea si depanarea fiecarui program.

a. a+c+d c. b+c+d

b. a+b+c+d d. a+c+d

102. Documentatia programului, care contine o descriere completa a fiecarui program component

al sistemului informatic trebuie sa includa:

a) exemple de iesiri, inclusiv liste de erori;

b) listing-uri de program, în limbaj-sursa;

c) manualul cu instructiunile de folosire, pentru fiecare program;

d) datele folosite pentru testarea si depanarea fiecarui program.

a. a+b c. c+d

b. b+c+d ->>>d. a+b+c+d

103. Documentatia programului, care contine o descriere completa a fiecarui program component

al sistemului informatic trebuie sa includa:

a) lista si explicatia controalelor asociate fiecarui program;

b) descrierea modului de organizare si de arhivare a datelor;

c) manualul cu instructiunile de folosire, pentru fiecare program;

d) datele folosite pentru testarea si depanarea fiecarui program.

->>>a. a+b+c+d c. b+c

b. c+d d. a+d

104. Documentatia completa a sistemului informatic utilizat de un organism economic este utila si

auditorilor de sisteme informatice, pentru:

a) determinarea logicii de prelucrare folosite de sistemul informatic auditat, în vederea

identificãrii eventualelor erori de prelucrare produse în interiorul lui;

b) determinarea schimbãrilor (modificãrilor) efectuate în sistemul informatic auditat,

dupã instalarea acestuia;

c) identificarea controalelor integrate în sistemul informatic auditat.

a. a+b c. a+c

b. b+c ->>>d. a+b+c

25

105. Cele mai întâlnite controale hardware sunt:

a) Ecoul,

b) rooterul

c) Autodiagnoza,

d) switchul

e) Verificarea prin duplicare,

f) BIOS-ul

g) Verificarea paritãþii

a. a+b+d+f d. c+d+f+g

b. b+d+f e. d+e+f

->>>c. a+c+e+g

106. Fiecare sistem automat de prelucrare a datelor trebuie sa dispuna de controale pentru

asigurarea sigurantei:

A. echipamentelor componente (hardware), pentru a nu fi deconfigurate

(accidental sau voit), descompletate si/sau distruse;

B. programelor si fisierelor de date, pentru a nu fi pierdute, alterate, distruse sau

accesate de personal neautorizat;

a. A b. B ->>>c. A+B

107. Principalele tipuri de controale de siguranta utilizate pentru protectia unui sistem informatic

sau a componentelor acestuia, hardware sau software, sunt:

a) Accesul utilizatorilor în sistemul informatic pe bazã de nivele de acces ºi parolã

individualã secretã;

b) Crearea funcþiei de administrator al bazei de date, pentru protejarea acesteia la accesul

neautorizat.

c) Programarea fiecãrei componente a software-ului de aplicaþie utilizat de sistemul

informatic

d) Crearea unor copii de siguranþã pentru toate componentele software utilizate de

sistemul informatic.

e) Mãsuri de protecþie la accidente sau sabotaj

a. a+b+c b. b+c+d c. c+d+e ->>>d. a+b+c+d+e e. a+c+e

26

108. Principalele tipuri de controale de siguranta utilizate pentru protectia unui sistem informatic

sau a componentelor acestuia, hardware sau software, sunt:

a) Programarea sistemului de operare al fiecarui calculator;

b) Accesul utilizatorilor în sistemul informatic pe baza de nivele de acces si parola

individuala secreta;

c) Crearea functiei de administrator al bazei de date, pentru protejarea acesteia la accesul

neautorizat.

d) Programarea fiecarei componente a software-ului de aplicatie utilizat de sistemul

informatic

e) Crearea unor copii de siguranta pentru toate componentele software utilizate de

sistemul informatic.

a. a+c+d+e b. a+b+e ->>>c. a+b+c+d+e d. b+c+d e. a+d+e

109. Principalele tipuri de controale de siguranta utilizate pentru protectia unui sistem informatic

sau a componentelor acestuia, hardware sau software, sunt:

a) Programarea sistemului de operare al fiecarui calculator;

b) Accesul utilizatorilor în sistemul informatic pe baza de nivele de acces si parola

individuala secreta;

c) Crearea functiei de administrator al bazei de date, pentru protejarea acesteia la accesul

neautorizat.

d) Crearea unor copii de siguranta pentru toate componentele software utilizate de

sistemul informatic.

e) Masuri de protectie la accidente sau sabotaj

a. a+d+e ->>>b. a+b+c+d+e c. c+d+e d. b+c+d e. a+c+e

110. Principalele tipuri de controale de siguranta utilizate pentru protectia unui sistem informatic

sau a componentelor acestuia, hardware sau software, sunt:

a) Programarea sistemului de operare al fiecarui calculator;

b) Accesul utilizatorilor în sistemul informatic pe baza de nivele de acces si parola

individuala secreta;

c) Crearea functiei de administrator al bazei de date, pentru protejarea acesteia la accesul

neautorizat.

d) Crearea unor copii de siguranta pentru toate componentele software utilizate de

sistemul informatic.

e) Masuri de protectie la accidente sau sabotaj

->>>a. a+b+c+d+e b. b+c+d+e c. a+c+e d. b+c+d e. c+d+e

27

111. În general, riscurile asociate sistemelor de procesare automata a datelor, pe care orice auditor

trebuie sa le aiba în vedere, vizeaza urmatoarele aspecte:

a) pierderea, denaturarea sau modificarea activelor informationale;

b) accesul neautorizat la informatii sau divulgarea acestora;

c) metodele prin care sunt introduse legaturile

d) întreruperea procesarilor.

a. a+b+c c. a+c+d

b. b+c+d ->>>d. a+b+d

112. Riscul poate fi analizat prin prisma a patru elemente:

a) impact financiar,

b) metodele prin care sunt introduse datele

c) vulnerabilitate,

d) complexitate si încredere

a. a+b+c ->>>c. a+c+d

b. b+c d. b+d

113. Impactul financiar reprezinta:

->>>a. estimarea valorii monetare pe care organizatia o poate pierde în eventualitatea

aparitiei unui eveniment negativ.

b. la modul în care utilizatorii autorizati au acces în sistem

c. la accesibilitatea sistemului si a activelor informationale de catre utilizatorii ne

autorizati.

114. Vulnerabilitatea se refera la:

a) la modul în care utilizatorii autorizati au acces în sistem

b) estimarea valorii monetare pe care organizatia o poate pierde în eventualitatea aparitiei

unui eveniment negativ.

c) la accesibilitatea sistemului si a activelor informationale de catre utilizatorii ne autorizati.

a. a+b b. b+c ->>>c. a+c

115. BUDDY SYSTEM este o metodologie de analiza a riscurilor folosita cu precadere în mediile

informatizate si are doua componente principale:

a) managementul resurselor

b) expertizarea masurilor existente;

c) analiza riscurilor

d) analiza securitatii si managementul riscului.

a. a+c c. c+d

->>>b. b+d d. a+b

28

116. Software-ul CRITI-CALC se bazeaza pe pierderea anticipata anualizata pentru a cuantifica

riscul unei aplicatii informatice si colecteaza informatii privind:

a) pierderea potentiala pentru fiecare aplicatie informatica în functiune;

b) costul copiilor de siguranta;

c) costul implementarii softurilor de aplicatii

d) costul refacerii aplicatiilor.

a. a+b+c ->>>c. a+b+d

b. b+c+d d. c+d

117. Aplicatia IST/RAMP dedicata sistemelor mari are doua componente:

a) -un program de analiza a riscurilor rezident pe mainframe;

b) -un modul pentru monitorizarea tensiunii

c) -un program pentru transferul informatiilor din RAM

d) -un modul pentru culegerea datelor rezident pe PC (RAMP Link);

a. a+b+c c. b+c

b. b+c+d ->>>d. a+d

118. Software-ul IST/RAMP calculeaza pierderea anticipata anualizata si pierderea datorata unei

singure aparitii a unui risc, pentru urmatoarele categorii distincte de pierderi:

a. întreruperea prelucrarilor;

b. pierderi de natura fizica;

c. frauda;

d. divulgarea neautorizata a informatiilor;

e. furt.

->>>a. a+c+b+d+e c. b+d+e

b. a+c+e d. a+b

119. Aplicatiile din domeniul managementului riscurilor pornesc de la premisa ca orice organizatie

se poate astepta la aparitia unor pierderi cauzate de ineficienta sistemului de securitate :

a) pierderi dese, dar a caror valoare este redusa;

b) pierderi ocazionale, cu valori moderate ;

c) amenintari - evenimente sau activitati (în general din exteriorul sistemului auditat)

d) pierderi cu valori mari, la intervale mari de timp

a. a+c+d c. b+c+d

->>>b. a+b+d d. c+d

120. Notand:

(RA)- Rata Aparitiei; (PP) - Pierderea Potentiala; (FV)- Factorul de Vulnerabilitate;

Pierderea anticipata anualizata (PAA), rezultata ca urmare a impactului unei amenintari asupra

unui activ, poate fi calculata ca fiind:

a. (RA) - (PP) : (FV) ->>>c. (RA) x (PP) x (FV)

b. (RA) x (PP) : (FV) d. (RA) x (PP) - (FV)

29

121. Riscul este considerat ca reprezentând oportunitatea aparitiei a factorilor urmatori:

a) amenintari - evenimente sau activitati (în general din exteriorul sistemului auditat) care

pot sa afecteze punctele slabe existente în orice sistem, cauzând astfel pagube.

b) pierderi ocazionale, cu valori moderate ;

c) vulnerabilitati - punctele slabe existente în sistem si care pot fi exploatate de catre

amenintari.

d) pierderi cu valori mari, la intervale mari de timp

e) impact - consecinta pe termen scurt, mediu sau lung pe care organizatia o suporta ca

urmare a exploatarii vulnerabilitatilor de catre amenintari.

a. a+b+d c. b+d

b. b+c+d ->>>d. a+c+e

COMPLETION

1. Sistemul informatic de gestiune prelucreaza .........automat.........datele de evidenta si control vehiculate

în cadrul oricarui tip de organism economic.

2. Pentru a fi competitivi, ...........economistii............. trebuie sa îsi îmbogateasca cunostintele cu informatii

despre sistemele informatice folosite în mediul economic si despre auditarea acestora.

3. Sistemul informatic este partea .........automatizata.............a sistemului informational din cadrul unui

organism economic.

4. Sistemul informatic are functia de prelucrare .......automata......... a datelor pentru obtinerea

informatiilor necesare fundamentarii .......deciziilor....... si pentru informare.

5. Sistemul informatic este întâlnit, în literatura de specialitate, si sub denumirea de sistem

electronic de prelucrare automata a datelor, deoarece, pentru prelucrarea automata a acestora,

foloseste sisteme ........electronice......,......digitale......... de calcul.

6. Fiecare limbaj de programare de nivel înalt are propriul .......compilator.......; sunt scrise de specialisti în

domeniu - informaticieni; exemplu: VisualBasic, Visual C++ etc.;

7. Sisteme .........on-line............, permit accesul direct al utilizatorilor la date, pentru actualizarea sau

consultarea lor din locatii diferite, aflate la distanta de sistemul de calcul în care sunt stocate;

30

8. Auditarea (controlul) unui sistem informatic consta în efectuarea controlului intern în sistemul

informatic respectiv, pentru verificarea .........corectitudinii........... rezultatelor prelucrarilor realizate în

interiorul sau si a distribuirii acestora numai catre utilizatorii ..........autorizati........., în cazul în care

distribuirea se face automat folosind sisteme de calcul.

9. Pentru efectuarea controlului intern într-un sistem informatic, se folosesc mãsuri, .....metode....... si

tehnici de verificare a corectitudinii rezultatelor prelucrarilor realizate în interiorul sau,

cunoscute, în literatura de specialitate, sub denumirea de .........controale...........

10. Aparitia si utilizarea sistemelor informatice determina însã folosirea unor mãsuri si ......metode......de

control specifice, care se adauga metodelor .........traditionale........... de auditare a sistemelor manuale sau

mecanice de prelucrare a datelor.

11. Posibilitatea de folosire a unui singur calculator pentru efectuarea tuturor operatiunilor

corelate din cadrul unui organism economic impune utilizarea unor ........controale specifice........... pentru

asigurarea protectiei datelor la pierderi sau alterari si pentru depistarea prelucrarilor eronate.

12. Controale ..........organizatorice................ în sistemul informatic, sunt metode si tehnici de organizare a

activitatilor desfasurate de organismele economice, folosite pentru prevenirea pierderilor sau

alterarilor de date determinate de frauda, neatentie sau neglijenta.

13. Definirea clara a ......functiilor................, urmata de definirea si separarea clara a sarcinilor si

responsabilitatilor (raspunderilor) angajatilor pentru fiecare functie, joaca rolul-cheie în

asigurarea controlului oricarui tip de sistem de prelucrare si evidenta a datelor.

14. Pentru asigurarea unui control intern puternic într-un sistem de prelucrare si evidenta a datelor

(manual, mecanic, semiautomat sau automat) din cadrul unui organism economic, nici un

angajat nu trebuie sa aiba .....sarcina............ si .......raspunderea........... completa pentru efectuarea unei activitati.

15. Separarea sarcinilor între angajati diferiti asigura ............corectitudinea........... înregistrarilor de date (pe

hârtie sau suport magnetic) si a ..........rapoartelor..........., protejând totodata organismul economic

respectiv împotriva pierderilor de date determinate de fraude sau neglijente.

16. Schimbarile produse de utilizarea unui sistem automat de prelucrare a datelor în organizarea

activitatilor desfasurate de un organism economic trebuie sa urmareasca atât folosirea eficienta

a echipamentelor si programelor componente ale sistemului informatic, cât si asigurarea unui

......control intern.............. puternic în cadrul acestuia.

31

17. Trecerea de la prelucrarea manuala sau mecanica a datelor la prelucrarea automata a acestora

permite ......unificarea.............activitatilor si ..........integrarea..... functiilor dintr-un domeniu de activitate,

deoarece un singur calculator poate executa, cu usurinta, toate operatiile corelate din cadrul

unui organism economic.

18. Auditul intern nu reprezinta altceva decât un .......control....... prin care se masoara si se evalueaza

eficienta controalelor existente în interiorul unei organizatii.

19. Anglo-saxonii folosesc pentru operatiunea de verificare independenta a situatiilor

contabile ale organizatiei termenul „......AUDITING........" (Mautz si Sharaf, 1961), în timp ce

francezii, „audit comptable" (Benedict si Keravel, 1990).

20. Anglo-saxonii folosesc pentru operatiunea de verificare independenta a situatiilor

contabile ale organizatiei termenul „auditing" (Mautz si Sharaf, 1961), în timp ce

francezii, „...........AUDIT Comptable............." (Benedict si Keravel, 1990).

21. Scopul auditului intern este de a-i ajuta pe membrii organizatiei sa se achite în mod

eficient de responsabilitatile ce le revin, furnizându-le analize, ........evaluari...., recomandari si

....informari........cu privire la activitatile examinate.

22. Scopul auditului intern este de a-i ajuta pe membrii organizatiei sa se achite în mod

eficient de responsabilitatile ce le revin, furnizându-le .....analize......., evaluari, ......recomandari...... si

informari cu privire la activitatile examinate.

23. Scopul auditului intern este de a-i ajuta pe membrii organizatiei sa se achite în mod eficient

de responsabilitatile ce le revin, furnizându-le analize, evaluari, .......recomandari.......si ........informari......... cu

privire la activitatile examinate.

24. Scopul auditului intern este de a-i ajuta pe membrii organizatiei sa se achite în mod

eficient de responsabilitatile ce le revin, furnizându-le ...analize......,........evaluari....., recomandari si

informari cu privire la activitatile examinate.

25. De cele mai multe ori, deoarece este studiat în cadrul contabilitatii si este exercitat de catre

profesionisti contabili, ........auditul...... este vazut ca o subdiviziune a contabilitatii.

26. Auditul intern vizeaza .......pertinenta.......... si .......eficacitatea.......... sistemului de control intern din cadrul

organizatiei, precum si calitatea îndeplinirii atributiilor de serviciu.

32

27. „Auditul este .........analitic........, nu .........contructiv.......; este critic, are caracterul unei investigatii,

priveste înregistrarile si cuantificarile contabile.

28. Auditul furnizeaza . Din acest motiv, radacinile sale nu sânt în contabilitate, pe care o

revizuieste, ci în .......logica....... pe care se sprijina în dezvoltarea metodelor".

29. Contabilitatea presupune colectarea, procesarea, raportarea si interpretarea datelor care descriu

activitatea întreprinderii. Spre deosebire de aceasta, auditul......colecteaza.......si .....evalueaza.... dovezi, bazîndu-se

pe informatia contabila.

30. Unul dintre conceptele de baza cu care lucreaza auditul sistemelor informationale se

refera la….integritatea... ….datelor.

31. O firma poate avea o organizare ….centralizata.…. a sistemului informational, ceea ce înseamna ca

toate procesarile se realizeaza în cadrul compartimentului de specialitate.

32. În unele firme se întâlneste o organizare ….descentralizata.…., procesarea datelor fiind distribuita în

întreaga organizatie.

33. Dupa ce a înteles pe deplin controalele interne, auditorul trebuie sa determine… riscul….

fiecarui control în parte.

34. Nevoia de cunostinte din domeniul noilor tehnologii informationale i-a transformat

într-o oarecare masura în primul rând pe ........auditoriu...intern........: din supervizori, ei au devenit

colaboratori ai compartimentului specializat din firma.

35. Auditorul intern devine ......partener...... al conducerii organizatiei, iar cel extern - ......consultantul....... acesteia.

36. Datorita propagarii rapide a noilor tehnologii si accesibilitatii crescute a informatiilor a aparut

nevoia de auditori de sisteme informationale care sa controleze ......prelucrarile.............. care au loc cu

ajutorul acestor tehnologii.

37. Sintagma „infractiunea gulerelor albe" îsi are originea în …scrisoarea.…. din decembrie 1939 a

presedintelui Societatii Americane de Sociologie, Edwin Sutherland.

33

38. Securitatea calculatoarelor si ……auditul…… lor presupun efectuarea tuturor controalelor

necesare pentru a se asigura integritatea, acuratetea si încrederea în datele procesate în

cadrul sistemului informatic în ansamblul sau.

39. Auditorul trebuie sa înteleaga modul de functionare a unui….calculator.…. si functiile îndeplinite

de un anume program.

40. În timp ce managementul are rolul de a asigura ......existenta......... unor controale interne adecvate la

nivelul sistemului informational, auditorul joaca rolul de ......garant...........al functionarii acestor

controale.

41. Securitatea calculatoarelor si auditul lor presupun efectuarea tuturor controalelor necesare

pentru a se asigura ......integritatea........., acuratetea si.........increderea......în datele procesate în cadrul sistemului

informatic în ansamblul sau.

42. Securitatea calculatoarelor si auditul lor presupun efectuarea tuturor controalelor necesare

pentru a se asigura integritatea, ....acuratetea......... si încrederea în datele procesate în cadrul

sistemului informatic în ansamblul sau.

43. Auditorul trebuie sa cunoasca tehnicile de securitate (atât …fizica…, cât si …logica…) care pot fi

implementate si sa evalueze sensibilitatea datelor dintr-un sistem informatic.

44. În calitatea sa de unica organizatie profesionala ce grupeaza si certifica specialisti în

domeniul auditarii sistemelor informationale, …ISACA……. ofera, ca model, un curriculum

pentru acest domeniu.

45. Într-un organism economic, functia de auditor al sistemului informatic trebuie sa existe

........separat.... si .....distinct........ de functia de control atribuita personalului autorizat sau grupului de

control din Departamentul de informatica.

46. Auditorii sistemelor informatice pot fi.......interni..... sau ....externi...... organismului economic care

utilizeaza un sistem informatic.

47. Auditorii pot folosi pentru testarea si monitorizarea controalelor interne implementate într-un

sistem informatic asa-numitul .......sistem integrat............de testare, care consta în integrarea unui set de

fisiere de test, programe si date de test în sistemul informatic respectiv.

34

48. Sistemul integrat de testare poate fi implementat în toate tipurile de sisteme informatice,

inclusiv în sistemele informatice.......on-line......., în timp real.

49. Sistemul integrat de testare poate fi folosit de auditori si pentru ..........monitorizarea........... prelucrarilor

datelor de test în vederea studierii efectelor produse de prelucrarile efectuate asupra fisierelor

de test, listelor de erori si iesirilor sistemului informatic.

50. Auditorii, externi sau interni, vor monitoriza .......toate iesirile............ aferente departamentului fictiv,

inclusiv înregistrarile de salarii, listele de erori si cecurile emise.

51. Folosirea sistemelor integrate de testare prezinta ......riscul.... de manipulare a datelor reale, prin

transferarea lor în sau din fisierele fictive.

52. Sistemele informatice, fiind sisteme ..........automate........... de prelucrare, evidenta si stocare a datelor,

permit modificarea datelor introduse (înregistrate) în sistem (pe suport electronic), fara nici o

urma vizibila a schimbarilor facute.

53. În cazul sistemelor informatice sofisticate, dificultatea unui audit este data de faptul ca

înregistrarile datelor rezultate din activitatile organismelor economice, folosite în procesul de

audit, pot exista numai pe .......suport electric..............., într-un format cod-masina, nu si într-o forma

tiparita.

54. Uneori, dupa ce sunt generate, datele pentru audit sunt transferate pe un mediu de stocare cu

pret redus, cum ar fi ......microfisiere........

55. Intr-un sistem informatic de tip.......EDI....., o tranzactie de cumparare poate fi initiata automat de

catre calculatorul firmei care solicita cumpararea prin trimiterea unui mesaj electronic, de tip

comanda direct, la calculatorul furnizorului sau.

56. În sistemele informatice, datele nu se înregistreaza într-un format traditional, pe documente

sursa scrise de mâna, ci numai în .........format electronic............, care poate fi tiparit, la cerere, pe suport

material de tip hârtie sau poate fi urmarit direct pe ecranul calculatorului.

57. Indiferent de tipul sistemului de gestiune si prelucrare a datelor folosit de un organism

economic, recomandarile pe care le fac auditorii cu privire la controlul intern se împart în

......PATRU........categorii.

35

58. Evolutia tehnologica a microcalculatoarelor de tip PC, din ce în ce mai performante si mai

ieftine, a condus la aparitia si dezvoltarea continua a aplicatiilor ........software......... si, implicit, la

utilizarea, pe scara larga, a sistemelor informatice bazate pe mediu PC.

59. Auditorii trebuie sa aiba cunostinte suplimentare de............informatica...., minimul necesar care sa le

permita sa îsi desfasoare activitatea de control.

60. Pentru a stabili natura, durata si amploarea activitatilor de audit, auditorul trebuie sa aiba

suficiente cunostinte informatice pentru a face analiza ......procedurilor............de prelucrare utilizate si a

rezultatelor acestora.

61. Auditarea sistemelor informatice simple, care prelucreaza datele folosind ....algoritmi.......de calcul usor

de aplicat, nu impune ................acestor sisteme folosind proceduri de test implementate pe

calculator

62. Auditarea sistemelor informatice complexe impune însa folosirea .....procedurilor.......... de audit

implementate pe calculator si proiectarea unor teste suplimentare pentru controlul acestora.

63. Documentatia întocmita de auditor, asa-numitul ...........raport de audit............, variaza în functie de

complexitatea sistemului informatic auditat.

64. Riscul de control al unui sistem informatic reprezinta posibilitatea de existenta a unei

......erori.....care nu poate fi prevenita sau detectata în timp util de catre controlul intern al

sistemului respectiv.

65. Auditorii trebuie sa efectueze verificarea tuturor .....controalelor........de audit pe care intentioneaza sa le

ia în consideratie în evaluarea ......riscului...... de control aferent sistemului informatic auditat,

indiferent de natura acestuia.

66. Procedurile folosite de auditori pentru testarea controalelor de ........aplicatie..........variaza semnificativ

de la un tip de sistem informatic la altul si de la un tip de aplicatie componenta a sistemului

informatic la alta.

67. Pentru evaluarea corecta a .........controlului intern............ al activitatilor desfasurate de un sistem informatic,

trebuie luate în considerare controalele folosite de utilizatori, de auditorii interni si de

specialistii în informatica.

36

68. Termenul de PC se refera la o varietate de calculatoare mici: calculatoare personale,

.....statii de lucru................... si terminale inteligente.

69. Aparitia PC-urilor a condus la ..........descentralizarea............... activitatilor de prelucrare, de evidenta si

control al datelor vehiculate în cadrul unui organism economic.

70. Pentru stocarea, crearea unor copii de siguranta (back-up) si/sau arhivarea aplicatiilor si

Bazelor de Date, sunt folosite ...........discuri magnetice..................si optice de tipul HardDisk, FloppyDisk,

CD-ROM, CD-RW, DVD etc.

71. Pentru verificarea corectitudinii rezultatelor si distributiei acestora numai catre utilizatorii

autorizati, se foloseste descrierea, în detaliu, a .........procedurilor de prelucrare................. a datelor, care trebuie

cuprinsa, obligatoriu, în documentatia sistemului.

72. Pentru protectia datelor manipulate de operatori sau utilizatori fara cunostinte în domeniul

informatic, se face instruirea acestora în folosirea componentelor sistemului si li se pun la

dispozitie ..............manuale de operare...................... si întretinere complete ale componentelor respective:

echipamente, software de sistem si de aplicatie.

73. Pentru reconstituirea datelor si aplicatiilor software utilizate, organismele economice care

utilizeaza sisteme informatice bazate pe mediul PC trebuie sa efectueze, periodic, ......copii de siguranta (backup)..............

ale fisierelor de date si de program, pe suporti magnetici externi.

74. Pentru detectarea activitatilor ............neautorizate....... trebuie organizata o activitate independenta de

analiza a jurnalelor generate de sistemele PC.

75. Auditorul poate avea suficienta încredere în sistem, daca a .........analizat............ corect atât controalele

informatizate, cât si pe cele ale utilizatorilor.

76. Înca de la începutul misiunii sale, auditorul trebuie sa identifice ........natura.........si sa ....evalueze.........

impactul sistemului informational al organizatiei asupra sistemului contabil.

77. Eficienta controlului intern depinde de modul în care procedurile de control manuale si cele

informatizate se ........completeaza.......... reciproc.

37

78. Sistemele de procesare automata a datelor sânt mult mai complexe decât cele manuale si, prin

urmare, .........procedurile.............. de prelucrare pot fi atât informatizate, cât si manuale.

79. Pentru a-si forma o imagine cât mai corecta asupra sistemului supus reviziei, este

recomandabil ca auditorul sa descompuna sistemul în .......subsisteme........., iar pentru fiecare dintre

acestea sa realizeze diagrame ale fluxurilor de date ce sânt prelucrate.

80. În ceea ce priveste conversia datelor în format electronic, atât timp cât procedurile de

conversie difera de la o tranzactie la alta, este recomandabil ca auditorul sa întocmeasca

......diagrame de flux.................... pentru fiecare tranzactie în parte.

81. În cazul în care informatiile de control reprezinta baza întocmirii Jurnalului Cartea Mare,

auditorul trebuie sa studieze si modul în care au fost pregatite .....intrarile............. necesare acestui tip

de jurnal.

82. Documentatia completa a sistemului informatic este necesara analistilor de sistem, ..........ingineri.......

si programatori analisti, pentru depanare sau realizarea unor modificari.

83. Documentatia completa a sistemului informatic este necesara analistilor de sistem, ingineri de

sistem si ..........programatori analisti................, pentru depanare sau realizarea unor modificari.

84. Documentatia completa a sistemului informatic este necesara .........analistilor de sistem............, ingineri de sistem

si programatori analisti, pentru depanare sau realizarea unor modificari.

85. Operatorii calculatorului trebuie sa aiba acces numai la ...........manualul de operare..........., care contine

instructiunile pentru introducerea datelor în sistem si pentru prelucrarea acestora.

86. Daca operatorii au acces la informatii de detaliu cu privire la software-ul de aplicatie utilizat,

cresc ..........probabilitatea...........si posibilitatea ca acestia sa efectueze schimbari neautorizate în programul

respectiv, care stau la baza fraudelor computerizate, cele mai periculoase pentru un organism

economic.

87. Informatiile cuprinse în documentatia unui sistem informatic ajuta auditorii în ......dezvoltarea....... de

teste sau programe generalizate de audit, necesare pentru .....dezvoltarea si...testarea........ sistemelor de prelucrare

automata a datelor utilizate de clientii lor.

38

88. Echipamentele digitale, componentele hardware ale sistemelor moderne de prelucrare

automata si de evidenta a datelor au, din constructie, o ......precizie..... foarte mare si o ...fiabilitate....... foarte

buna;

89. Pentru evaluarea corecta a fiabilitatii echipamentelor digitale utilizate la implementarea unui

sistem informatic, în vederea prevenirii pierderilor (de date si programe) si reducerii erorilor

(în rezultatele finale ale prelucrarilor) produse de......197.......... posibilele defectiuni tehnice ale

acestor echipamente, economistii, inclusiv auditorii, trebuie sa cunoasca controalele integrate

de fabricant.

90. .......ECOUL..........: consta într-un semnal pe care echipamentul periferic îl trimite (returneaza) catre

unitatea centrala de prelucrare, daca a receptionat corect datele transmise de aceasta; prin ecou

se verifica daca echipamentul periferic se comporta în conformitate cu instructiunile primite

de la unitatea centrala de prelucrare.

91. .....autodiagnoza..............: consta în folosirea unor tehnici si proceduri hardware pentru testarea propriilor

circuite; majoritatea echipamentelor moderne, care fac parte din sistemele de prelucrare

automata a datelor, contin astfel de tehnici sau proceduri; exemplu: identificarea circuitelor de

interfata sau modulelor de memorie defecte, înainte ca sistemul sa poata fi considerat valid,

permitând astfel utilizatorului sa evite utilizarea unui sistem defect (Post- Power On Self

Test).

92. Verificarea ..........prin duplicare...............: consta în realizarea fiecarei operatii de doua ori si compararea

rezultatelor; în procesul dublu de verificare, cunoscut sub numele de citire dupa scriere,

calculatorul citeste datele, dupa transferarea lor în sistem, si le verifica corectitudinea.

93. Verificarea ............paritatii......: consta în controlul sau verificarea paritatii într-un sistem de calcul

digital, modern, care prelucreaza datele în serii de biti (cifrele binare 1 si 0);

94. Bitul de paritate, contine suma tuturor bitilor de ....1......pari sau impari, în functie de

constructia fiecarui echipament digital, este adaugat de fabricant la bitii de date folositi pentru

reprezentarea numerelor sau caracterelor .............alfanumerice.......... transferate între componentele unui

sistem digital de calcul.

95. Auditorii de sisteme informatice trebuie sa cunoasca nu numai controalele .......hardware.... integrate de

fabricanti în echipamente, ci si masurile de ......intretinere...... preventiva folosite, împreuna cu modul de

aplicare a acestora.

39

96. Controalele de ........program........., analizeaza si testeaza automat corectitudinea iesirilor sistemului

informatic în raport cu cerintele definite de utilizatori. Sunt mai eficiente decât controalele

..................., pentru ca, fiind integrate în sistem, verificarile pe care le efectueaza se fac

automat

97. În orice misiune de audit, .......evaluarea......... riscurilor reprezinta unul dintre principalele obiective ale

auditorului.

98. O data identificate, riscurile trebuie evaluate în functie de ......gravitatea...... efectelor pe care le produc.

99. Metodele prin care pot fi eliminate sau reduse riscurile depind de circumstantele ........particulare....

fiecarei organizatii în parte.

100. Alegeti corespondenta corecta pentru nivelul riscurilor asociate accesului fizic:

Nivelul riscului Descriere

A Mare 1

Resursele informationale sânt localizate în zone în care

nici o persoana autorizata nu are acces.

B Mediu 2

Resursele informationale sânt localizate în birouri în

care, în mod normal, persoanele din afara organizatiei nu

au acces.

C Scazut 3

Statiile de lucru si celelalte resurse informationale sânt

accesibile tuturor persoanelor care au acces în sediul

organizatiei.

101. Alegeti corespondenta corecta pentru nivelul riscurilor asociate retelei:

Nivelul riscului Descriere

A Mare 1

Nici o conexiune, nici macar linie telefonica.

B Mediu 2

Conexiuni la reteaua publica : orice tip de retea publica

de comunicatii la care sistemul organizatiei este conectat.

Se includ : reteaua telefonica, conexiunile internet.

C Scazut 3

Conexiuni private : orice conexiuni la o alta retea în afara

de cea gestionata de catre organizatie, cu acces

restrictionat sau prin folosirea unor linii

dedicate/închiriate.

102. Riscul asociat tehnologiei informationale implica, în principal, dependenta crescuta de

..........profesionisti......... domeniului si tehnologia în sine.

40

103. Alegeti corespondenta corecta pentru nivelul riscurilor asociate angajatilor din

compartimentul de specialitate

Nivelul riscului Descriere

1 Mare A Exista 2-3 persoane care asigura functionarea si întretinerea

sistemului.

2 Mediu B Exista mai mult de 3 persoane implicate în functionarea

sistemului.

3 Scazut C Exista o singura persoana (angajat sau consultant independent)

ce se ocupa de functionarea întregului sistem.

104. Alegeti corespondenta corecta pentru nivelul riscurilor asociate documentatiei

Nivelul riscului Descriere

1 Mare A Exista documentatie actualizata si disponibila în orice moment.

2 Mediu B Documentatia exista, dar nu reflecta în totalitate realitatile din

sistem.

3 Scazut C Nu exista nici un fel de documentatie.

105. Alegeti corespondenta corecta pentru nivelul riscurilor asociate ciclului de viata

Nivelul riscului Descriere

1 Mare A Ciclul de viata al sistemului este între 1 si 4 ani.

2 Mediu B Sistemul a fost implementat cu cel mult un an în urma si are o

durata de viata de cel putin 20 de ani.

3 Scazut C Sistemul are o durata de viata mai mare de 4 ani.

106. Alegeti corespondenta corecta pentru nivelul riscurilor asociate complexitatii

organizationale

Nivelul riscului Descriere

1 Mare A

Erorile din sistem afecteaza un singur

utilizator/compartiment.

2 Mediu B Erorile din sistem afecteaza întreaga organizatie.

3 Scazut C

Erorile din sistem afecteaza activitatea din anumite

compartimente/departamente.

107. Alegeti corespondenta corecta pentru nivelul riscurilor asociate functiilor

Nivelul riscului Descriere

1 Mare A Functii multiple si care interactioneaza unele cu altele.

2 Mediu B Functii multiple care actioneaza independent.

3 Scazut C Sistemul realizeaza o singura functie.

41

108. Alegeti corespondenta corecta pentru nivelul riscurilor asociate personalului

Nivelul

riscului

Descriere

1 Mare A înainte de a fi angajata, orice persoana este temeinic verificata.

2 Mediu B Personalul este verificat imediat dupa angajare.

3 Scazut C Personalul nu a fost verificat înainte de angajare.

109. Alegeti corespondenta corecta pentru nivelul riscurilor asociate managerilor

Nivelul

riscului

Descriere

A Mare 1 Managerii sânt preocupati sa asigure securitatea sistemului, dar nu

exista nici un fel de analize.

B Mediu 2 Managerii sânt implicati în mod activ si constant în asigurarea

securitatii activelor ca urmare a evenimentelor din trecut.

C Scazut 3 Nu exista nici un fel de preocupare din partea managerilor.

110. ...RISK......... este o aplicatie Excel ce se bazeaza în analiza riscurilor pe simularea Monte Carlo, cu

aplicabilitate si în domeniul sistemelor informationale.

111. Aplicatia .......RISK..... înglobeaza 30 de functii probabilistice de distributie si permite utilizatorului

sa aleaga între simularea Monte Carlo si metoda patratelor latine (Latin Hypercube).

112. Aplicatia ..........BUDDY SYSTEM............ evalueaza nivelul vulnerabilitatii sistemului pe baza masurilor de

protectie existente. In functie de informatiile ce vor fi prelucrate în sistem, se va stabili daca

nivelul vulnerabilitatii determinat în etapa anterioara este sau nu acceptabil pentru organizatie.

113. Aplicatia ...........BUDDY SYSTEM.............. ofera posibilitatea efectuarii unei analize what-if on-line si contine o

baza de date cu peste 100 de masuri de protectie ce pot fi implementate pentru a face fata

vulnerabilitatilor identificate în urma rularii acestui scenariu.

114. Softul ........MARION......... încorporeaza un chestionar folosit pentru evaluarea masurilor de securitate

implementate în cadrul organizatiei. Fiecarei întrebari îi corespunde un anumit scor ce reflecta

importanta relativa în functie de elementele selectate din baza de date.

115. .......RISK PAC.......... este un sistem expert ce foloseste un chestionar pentru analiza calitativa a

riscurilor. Raspunsurile la întrebarile grupate pe categorii vor sta la baza determinarii

masurilor corective sau vor oferi suportul unor analize what-if.

42

116. RISKWATCH este un program alcatuit din 7 module. Alegeti din urmatoarele, pozitia

elementului ce nu apartine acestui program.

1. realizeaza o analiza formala a riscurilor din cadrul sistemelor de procesare automata a

datelor;

->>>2. ofera posibilitatea efectuarii unei analize what-if on-line

3. suporta planificarea managementului riscurilor;

4. dezvolta planuri de securitate pentru sistemele informationale;

5. dezvolta planuri de contingentare;

6. testeaza si evalueaza securitatea actuala a sistemului;

7. prezinta grafic rezultatele analizelor;

8. instrument pentru dezvoltarea unui sistem expert pentru analiza securitatii ce are

propria sa baza de cunostinte.

117. Atât auditorii interni, cât si cei externi cauta sa identifice care sânt pierderile materiale sau

erorile din cadrul ........raporturilor........ financiare, ca urmare a neregulilor descoperite în cadrul

......sistemului.......... auditat.